De ce sângerează gingiile: cauze, ce faci și când mergi la medic

Ce înseamnă când sângerează gingiile

O gingie sănătoasă nu sângerează. Are o culoare roz, e fermă și rezistă la o atingere obișnuită. Când începe să lase sânge la periaj, la ață sau chiar la o mușcătură într-un măr, gingia îți spune că este inflamată. Cauza obișnuită stă chiar la marginea dintelui, unde se adună un strat lipicios de bacterii, placa dentară. Dacă placa nu e curățată zilnic, bacteriile iau contact direct cu gingia și declanșează o reacție de apărare: vasele mici de sânge se umflă, țesutul se irită și sângerează la cea mai mică atingere. Acesta e stadiul numit gingivită, prima formă de boală a gingiei.

Partea importantă e că gingivita se poate întoarce din drum. Institutul american de cercetare dentară (NIDCR) o descrie ca fiind reversibilă, fiindcă osul și fibrele care țin dintele nu sunt încă afectate (National Institute of Dental and Craniofacial Research). Cu alte cuvinte, o gingie care sângerează de câteva zile nu e o condamnare, ci un semnal luat din timp. Ce faci în următoarele două săptămâni decide dacă lucrurile se liniștesc sau merg mai departe.

De ce sângerează gingiile: cauzele din gură

Cel mai des e de vină igiena care lasă placă în urmă. Dar nu e singura explicație, iar unele cauze pornesc chiar din felul în care te speli.

Placa și tartrul. Placa lăsată pe dinte se întărește în câteva zile și devine tartru, o crustă dură pe care periuța nu o mai scoate. Tartrul ține bacteriile lipite de gingie și întreține inflamația. Zonele lui preferate sunt fața dinspre limbă a dinților de jos și spațiile dintre dinți, exact acolo unde periuța ajunge cel mai greu.

Periajul prea agresiv sau ața folosită greșit. Sună paradoxal. O periuță cu peri tari, apăsată cu putere, poate răni chiar ea gingia și o face să sângereze, iar ața trasă brusc taie în loc să curețe. Soluția nu e să freci mai tare. E să cureți mai blând, mai atent și pe toate fețele dintelui.

Cauze care nu țin doar de gură

Uneori gingia sângerează din motive care vin din tot corpul, nu din periaj. Le pui pe listă când igiena e bună, dar sângerarea tot nu cedează.

Schimbările hormonale. În sarcină, la pubertate sau în jurul menstruației, gingiile reacționează mai puternic la aceeași cantitate de placă. În sarcină e atât de frecvent încât are un nume, gingivita de sarcină, și cere o igienă mai atentă tocmai în lunile acelea.

Fumatul. Aici stă o capcană. Nicotina strânge vasele de sânge, așa că un fumător poate avea gingii bolnave care sângerează puțin sau deloc. Lipsa sângerării nu înseamnă gingii sănătoase, ci un semnal ascuns, motiv pentru care boala parodontală înaintează mai tăcut la fumători.

Medicamentele și bolile. Anticoagulantele și aspirina subțiază sângele, așa că orice mică rană a gingiei sângerează mai mult. Diabetul prost controlat scade apărarea la infecție. Mai rar, o lipsă serioasă de vitamina C sau o tulburare de coagulare se arată tot printr-o gingie care sângerează. Serviciul medical britanic NHS pune sângerarea pe primul loc printre semnele bolii gingivale, dar amintește și aceste cauze generale (NHS, Gum disease).

Când sângerarea gingiilor înseamnă parodontită

Dacă gingivita e ignorată luni de zile, inflamația coboară sub gingie și ajunge la osul care ține dintele. Aici boala își schimbă numele în parodontită și, spre deosebire de gingivită, nu mai e complet reversibilă. Între dinte și gingie se formează pungi adânci în care bacteriile stau la adăpost, osul se retrage încet, iar dinții pot începe să se miște. Asociația americană de parodontologie (AAP) subliniază că boala parodontală avansează adesea fără durere, iar sângerarea rămâne unul dintre puținele semne vizibile din timp (American Academy of Periodontology).

Semnele care spun că sângerarea a trecut dincolo de o simplă gingivită sunt câteva: gingii care se retrag și lasă dinții să pară mai lungi, respirație urât mirositoare care nu trece, un gust neplăcut, spații noi apărute între dinți sau dinți care se clatină. Dacă recunoști ceva din lista asta, nu mai e cazul să aștepți. Pe blog am detaliat separat cauzele și stadiile parodontitei și ce presupune retracția gingivală, fiindcă acolo tratamentul e altul decât la o gingivită simplă.

Ce faci acasă când îți sângerează gingiile

Primul instinct al multor oameni e să ocolească zona care sângerează. E exact greșeala care întreține problema. Placa rămâne pe loc, inflamația continuă, iar gingia sângerează și mai tare. Corect e invers: cureți acel loc mai bine, blând și constant, iar în câteva zile sângerarea scade de la sine.

În practică, asta înseamnă câțiva pași simpli. Folosește o periuță cu peri moi și ține-o înclinată spre marginea gingiei, cu mișcări mici, nu cu frecări lungi și apăsate. Spală-te de două ori pe zi, dimineața și, mai ales, seara. Curăță zilnic între dinți, cu ață sau cu periuțe interdentare, fiindcă acolo periuța obișnuită nu ajunge și acolo pornește cel mai des sângerarea. O sinteză Cochrane, care a adunat rezultatele mai multor studii, a arătat că folosirea zilnică a mijloacelor de curățare interdentară, pe lângă periaj, reduce inflamația și sângerarea gingiei (Worthington et al., Cochrane Database of Systematic Reviews, 2019, PubMed).

Câteva obiceiuri ajută în plus. O apă de gură fără alcool poate calma gingia, dar nu înlocuiește ața. Dacă fumezi, e momentul bun să reduci sau să te lași. O alimentație cu destulă vitamina C sprijină țesutul gingival. Nu te aștepta la minuni peste noapte: primele zile gingia încă poate sângera, apoi scade. Un studiu pe adulți a legat curățarea regulată cu ața de o stare mai bună a gingiei în timp (Marchesan et al., Journal of Dental Research, 2020, PubMed).

Greșeli care întrețin sângerarea

Sunt câteva lucruri care par logice, dar fac rău. A renunța la periaj în zona care sângerează, am spus deja, lasă bacteriile pe loc. A freca cu putere, cu o periuță tare, în ideea că un plus de forță curăță mai bine, rănește gingia. A te baza doar pe apa de gură, fără periaj și fără ață, tratează mirosul, nu cauza. A folosi scobitori dure care împing resturile sub gingie, în loc de ață, adaugă microtraume.

Recomandarea americană (ADA) e simplă și merită repetată: periaj de două ori pe zi cu pastă cu fluor, curățare zilnică între dinți și un control periodic la stomatolog, pentru că placa devine tartru pe care doar cabinetul îl mai scoate (American Dental Association, MouthHealthy). Odată format tartrul, oricât de bine te-ai spăla acasă, sângerarea nu se oprește complet până nu e îndepărtat profesional.

Când mergi la medic și cum ajută stomatologul

Mergi la medic dacă sângerarea ține peste două săptămâni deși te speli corect, dacă gingiile s-au retras, dacă simți dinți care se mișcă sau dacă apare o umflătură ori puroi. Aceleași reguli se aplică mai devreme la gravide, la persoanele cu diabet și la cei care iau anticoagulante. Cu cât se vede mai din timp, cu atât intervenția e mai simplă.

Din practica de zi cu zi, la cabinet: „Am observat, în anii de la cabinet, că cei mai mulți pacienți vin speriați că le sângerează gingiile și convinși că fac ceva grav când se spală. De cele mai multe ori e invers. Se spală prea puțin sau ocolesc exact locurile care sângerează. Le arăt pe loc cum să țină periuța și cum să folosească ața, curățăm tartrul printr-un detartraj, iar la controlul de peste câteva săptămâni gingia arată complet diferit. Când sângerarea nu cedează nici așa, atunci merită să căutăm mai adânc. Dar prima linie rămâne igiena, nu pastilele."

Dr. Anghele Răzvan, CMSR Iași 3247, Anghele Dental Iași

La cabinet, primul pas e de obicei o igienizare profesională cu detartraj, care scoate tartrul pe care periuța nu îl mai ajunge. Dacă medicul găsește pungi adânci, poate urma o curățare mai profundă, un chiuretaj parodontal, sau un plan de tratament parodontal. Totul pornește însă de la o consultație în care se stabilește dacă e o gingivită simplă sau o parodontită. Profilul complet al medicului se găsește pe pagina Dr. Anghele Răzvan.