Tartru pe dinți: cauze, riscuri și cum se curăță

Tartrul dentar: ce este și din ce e format

Tartrul dentar este placa bacteriană care s-a mineralizat și s-a întărit pe suprafața dinților. E o peliculă moale: bacterii, resturi alimentare, salivă. Cât timp rămâne moale, o îndepărtezi prin periaj și ață dentară. Dacă persistă, calciul și fosforul din salivă o transformă într-un depozit dur, ca o crustă.

Odată format, tartrul nu mai pleacă prin periaj. Este o structură cristalină, 70-80% săruri de calciu și fosfat, cu o duritate apropiată de a smalțului. De aceea doar detartrajul profesional îl poate îndepărta.

Pe langa partea minerala, tartrul pastreaza in interior bacteriile vii si toxinele lor. Practic, el devine o suprafata rugoasa, poroasa, pe care se prinde si mai usor placa noua. Se formeaza astfel un cerc: tartrul aduna placa, placa se mineralizeaza si ingroasa tartrul. Acesta este motivul pentru care, odata pornit procesul, depozitul creste de la o luna la alta daca nu intervine cineva sa il intrerupa.

Cum se formeaza tartrul pe dinti si cat de repede?

Totul incepe de la placa bacteriana. La cateva ore dupa ce te-ai spalat pe dinti, pe ei se formeaza din nou o pelicula subtire pe care se aseaza bacteriile. Daca aceasta placa nu este indepartata zilnic, mineralizarea poate incepe surprinzator de repede. Datele din literatura, sintetizate de Critical Reviews in Oral Biology and Medicine, arata ca primele depuneri de minerale pot aparea in cateva ore, iar in zece pana la paisprezece zile placa poate fi mineralizata in proportie de 60 pana la 90 la suta.

Mecanismul tine de chimia salivei. Saliva este bogata in calciu si fosfat, exact mineralele care intaresc dintii. Bacteriile din placa modifica local aciditatea si creeaza conditiile in care aceste minerale se depun si cristalizeaza in masa de placa. Asa se face ca un strat care la inceput era moale si alb devine, in cateva zile, un depozit galbui, dur, lipit de dinte.

Tartrul se aduna mai ales acolo unde periuta ajunge greu si unde saliva este din belsug: pe fata interioara a dintilor de jos din fata, in dreptul orificiilor glandelor salivare, si pe fata dinspre obraz a maselelor de sus. Tocmai pentru ca primele depuneri se fac repede, regularitatea periajului conteaza mai mult decat intensitatea lui. Un periaj corect de doua ori pe zi, plus curatarea zilnica intre dinti, intrerupe placa inainte sa apuce sa se intareasca.

Tartru supragingival și subgingival

Nu tot tartrul este la fel si nu tot tartrul se vede. Medicii il impart in doua tipuri, dupa pozitia fata de marginea gingiei, iar diferenta dintre ele este importanta pentru sanatatea ta.

Tartrul supragingival este cel asezat deasupra gingiei, pe partea vizibila a dintelui. Este galbui sau maroniu, se formeaza mai ales din mineralele salivei si se vede cu ochiul liber, mai ales pe spatele dintilor din fata de jos. Acesta este tartrul pe care il observi singur in oglinda.

Tartrul subgingival este cel ascuns sub gingie, in santul dintre dinte si gingie, acolo unde nu il poti vedea si nici simti. Se formeaza din lichidul care se scurge in acest sant, este mai dur si mai bogat in minerale, intre 58 si 80 la suta, si este mult mai periculos. O reevaluare publicata in 2025 in o revista de specialitate indexata NIH arata ca depozitele subgingivale sunt asociate cu cea mai mare parte a zonelor inflamate si ca microparticulele de tartru ramase intretin inflamatia profunda. Pentru ca nu se vede, multi pacienti afla ca il au abia la control, cand medicul masoara adancimea santului gingival.

Riscurile tartrului neîndepărtat

Tartrul nu este o problema estetica, ci una de sanatate. El tine in contact permanent cu gingia un strat de bacterii si toxine, iar gingia raspunde prin inflamatie. De aici pornesc, una dupa alta, mai multe probleme.

Prima este gingivita. Gingia din jurul tartrului devine rosie, umflata si sangereaza la periaj. Institutul National de Cercetare Dentara si Craniofaciala (NIDCR, NIH) explica limpede ca placa si tartrul neindepartate sunt cauza directa a bolii gingivale. Vestea buna este ca gingivita este reversibila: daca tartrul este scos si igiena revine la normal, gingia se vindeca.

Daca nimic nu se schimba, gingivita avanseaza spre parodontita, forma grava si ireversibila. Inflamatia coboara in profunzime, distruge osul care tine dintele si formeaza pungi tot mai adanci, in care se aduna alt tartru. Asa cum descrie StatPearls (NCBI, NIH), rezultatul final este mobilitatea si pierderea dintilor. Organizatia Mondiala a Sanatatii considera boala parodontala severa una dintre cauzele principale de pierdere a dintilor la adulti la nivel mondial, intr-un raport despre sanatatea orala (OMS) care estimeaza ca aproape un miliard de oameni traiesc cu parodontita severa.

La toate acestea se adauga respiratia urat mirositoare. Bacteriile adapostite de tartru produc compusi cu sulf, responsabili de mirosul neplacut. Un studiu din 2023 a constatat ca prezenta bolii parodontale creste de peste trei ori probabilitatea de halitoza. Am explicat acest mecanism pe larg in articolul despre halitoza si cauzele ei. Tot tartrul, mai ales cel care impinge gingia, contribuie si la retragerea ei, lasand dintii sa para mai lungi si expunand zona sensibila de la baza lor.

Se poate scoate tartrul acasa?

Raspunsul scurt este nu. Aici trebuie sa fim foarte clari, pentru ca internetul este plin de retete care fac mai mult rau decat bine. Odata mineralizat, tartrul are o duritate apropiata de a smaltului. Nicio pasta de dinti, niciun bicarbonat si nicio apa oxigenata nu il pot dizolva sau desprinde complet.

Bicarbonatul de sodiu poate sterge placa moale si poate albi usor suprafata, dar nu are nicio putere asupra tartrului deja format. In schimb, folosit des si frecat insistent, erodeaza smaltul si lasa in urma dinti sensibili. Apa oxigenata concentrata, clatita zilnic in speranta ca topeste tartrul, nu il atinge si in plus irita gingia. Cele mai periculoase sunt instrumentele de razuit cumparate online: in mainile cuiva fara pregatire, ele zgarie smaltul, taie gingia si pot impinge fragmente de tartru sub ea, agravand exact problema pe care voiau sa o rezolve.

În clinica noastră din Iași am observat de multe ori rezultatul acestor incercari. Vin pacienti convinsi ca si-au curatat tartrul acasa, iar la control descopar ca au indepartat doar pata de la suprafata, in timp ce depozitul dur a ramas pe loc, uneori cu o gingie deja lezata pe deasupra. Mesajul meu este mereu acelasi: acasa previi tartrul, nu il scoti. Indepartarea lui, dupa ce s-a intarit, este o procedura medicala, nu un truc casnic. Aceasta este si pozitia Asociatiei Dentare Americane (ADA), care subliniaza ca tartrul format poate fi indepartat doar de medicul stomatolog.

Cum se indeparteaza tartrul la cabinet?

Indepartarea profesionala a tartrului se numeste detartraj. Este o procedura de rutina, nedureroasa in cele mai multe cazuri, prin care depozitele dure sunt desprinse de pe dinti fara a leza smaltul sanatos. La sedinta de igienizare profesionala de folosim un aparat cu ultrasunete care, prin vibratii fine si un jet de apa, sparge tartrul si il indeparteaza, inclusiv pe cel ascuns la marginea gingiei. Am detaliat cum functioneaza si cat dureaza in articolul despre detartrajul cu ultrasunete.

Dupa detartraj urmeaza periajul profesional, care netezeste si lustruieste suprafata dintilor, astfel incat placa sa se prinda mai greu pe ele. Cand exista si tartru subgingival, ascuns adanc in pungile gingivale, este nevoie de o curatare mai amanuntita a radacinii, numita surfacing radicular, parte a tratamentului de parodontologie. O sinteza Cochrane din 2018 confirma, cu un grad ridicat de certitudine, ca detartrajul reduce semnificativ cantitatea de tartru, iar intervalul potrivit dintre sedinte se stabileste pentru fiecare pacient in parte.

Prevenirea formării tartrului

Pentru ca tartrul nu se poate scoate acasa, tot ce poti face acasa este sa il impiedici sa se formeze. Si aici vestea buna este ca lucrurile simple, facute constant, sunt cele care conteaza. Recomandarile de mai jos sunt sustinute de NIDCR si de Asociatia Dentara Americana:

• Periaj de doua ori pe zi, dimineata si seara, cu pasta cu fluor si o tehnica corecta, care curata si zona de la marginea gingiei, nu doar suprafata dintelui
• Curatare zilnica intre dinti, cu ata dentara, perii interdentare sau dus bucal. Aici se aduna placa pe care periuta nu o atinge si de unde porneste o mare parte din tartru
• Mai putine alimente lipicioase si dulciuri intre mese, pentru ca ele hranesc bacteriile din placa
• Renuntarea la fumat, care favorizeaza atat depunerea tartrului, cat si bolile gingiei
• Detartraj profesional periodic. Pentru cei mai multi pacienti, o sedinta la sase luni este suficienta. Persoanele cu tendinta de a face tartru repede sau cu parodontita tratata au nevoie de controale mai dese, la trei pana la sase luni, intervalul fiind stabilit de medic

Niciun periaj, oricat de corect, nu inlocuieste complet detartrajul, pentru ca exista zone unde placa scapa si se intareste oricum. La fel, niciun detartraj nu tine locul periajului zilnic. Cele doua se completeaza: tu intrerupi placa in fiecare zi, iar medicul indeparteaza la cateva luni ceea ce a scapat si s-a mineralizat. Asa se pastreaza gingia sanatoasa si se evita drumul lung spre parodontoza.