Placa bacteriană: ce este și cum o îndepărtezi corect

Placa bacteriană: ce este și din ce e alcătuită

Placa bacteriană este un biofilm, adică o comunitate organizată de microorganisme prinse într-o matrice lipicioasă pe care bacteriile o produc singure. Nu este un simplu strat de mâncare rămas pe dinte. Este viu și activ. Pe suprafața curată a smalțului se așază întâi o peliculă subțire de proteine din salivă, iar de ea se prind primele bacterii. În câteva ore, coloniile se înmulțesc și se organizează în straturi tot mai dense. Ochiul liber vede placa matură ca un depozit albicios, moale, la marginea gingiei și în șanțurile de pe suprafața de masticație. O simți cu limba, ca o pierdere a senzației de dinte neted. În gura fiecărui om trăiesc sute de specii bacteriene, iar biofilmul este forma în care ele se adăpostesc și rezistă. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că bolile orale afectează miliarde de oameni pe glob, iar biofilmul dentar stă la baza celor mai frecvente dintre ele. Oral health (WHO, 2023). Diferența față de resturile alimentare contează: mâncarea se clătește ușor cu apă, biofilmul rezistă. Bacteriile din placă transformă zaharurile în acizi și în compuși care irită gingia.

Formarea plăcii pe suprafața dinților

Formarea plăcii urmează un tipar previzibil. Imediat după periaj, saliva depune pe smalț o peliculă dobândită, un film subțire de glicoproteine. Este lipicios și invizibil cu ochiul liber. De el aderă primele bacterii, numite colonizatori inițiali, în special specii de streptococi. În primele ore acestea se multiplică rapid și acoperă suprafața. Apoi vin colonizatorii secundari, care se prind de primii și schimbă chimia locală, coborând nivelul de oxigen. Matricea de zaharuri produsă de bacterii leagă totul într-o structură rezistentă la clătire. După aproximativ douăzeci și patru de ore, biofilmul devine matur și mult mai greu de dislocat. Zonele preferate sunt cele ferite de frecarea limbii și a alimentelor: marginea gingiei, spațiile strâmte dintre dinți, șanțurile de pe suprafața de masticație și zona din spatele ultimilor molari. Consumul frecvent de zahăr accelerează procesul, fiindcă bacteriile îl folosesc drept combustibil pentru acizi. Chiar și fără mâncare, placa tot se reface din salivă. Filmele de placă se refac în valuri, indiferent de cât de curat pare dintele. De aceea periajul nu este o operațiune ocazională, ci una zilnică, repetată dimineața și seara. Un dinte curat astăzi nu rămâne curat și mâine fără intervenția ta constantă.

Care este diferența dintre placă și tartru?

Placa și tartrul sunt două etape ale aceluiași proces, nu lucruri diferite. Placa este moale. O poți îndepărta acasă, cu o periuță și cu ață dentară. Tartrul, numit popular piatră dentară, este placă întărită. Când biofilmul rămâne nederanjat pe dinte, mineralele din salivă, mai ales calciul și fosfații, se depun în el și îl transformă într-un depozit dur, lipit strâns de smalț. Mineralizarea începe în aproximativ o zi și se poate finaliza în câteva zile. Odată format, tartrul nu mai cedează la periaj, oricât de bine te-ai strădui. Suprafața lui rugoasă oferă un adăpost perfect pentru și mai multă placă, așa că problema se amplifică singură, strat peste strat. Fumatul și saliva mai vâscoasă grăbesc și mai mult depunerea. Culoarea trece de la alb spre gălbui și maro, mai ales lângă gingie și pe fața internă a dinților din față, unde saliva este mai bogată în minerale. Vrei detalii despre cum se formează piatra dentară și cum se îndepărtează la cabinet? Citește ghidul nostru despre tartrul dentar. Ideea de reținut rămâne simplă: previi tartrul controlând placa înainte ca ea să apuce să se întărească.

Problemele plăcii bacteriene netratate

Placa netratată produce două boli frecvente. Prima este caria. Bacteriile fermentează zaharurile din alimente și eliberează acizi care dizolvă mineralele din smalț. Atacul, repetat zi de zi, deschide în cele din urmă o cavitate. A doua este gingivita, inflamația gingiei. Toxinele bacteriene irită țesutul, care devine roșu, umflat și sângerează ușor la periaj sau la folosirea aței. Institutul american NIDCR explică felul în care placa declanșează boala gingivală și cum aceasta poate progresa spre parodontită, o formă gravă ce afectează osul de sub dinte. Gum Disease (NIH/NIDCR). Federația Europeană de Parodontologie tratează sănătatea gingivală drept temelie a sănătății orale și leagă direct biofilmul de bolile parodontale. European Federation of Periodontology (EFP). Netratată, gingivita se poate transforma în parodontită, iar dinții își pierd treptat suportul osos și se mișcă. Mirosul neplăcut al respirației vine adesea tot de la bacteriile din placă. Sângerarea gingiei nu este normală, chiar dacă mulți o ignoră. Este un semnal timpuriu. Dacă gingiile tale se inflamează des, citește despre gingivită și gingiile umflate și acționează din vreme.

Îndepărtarea corectă a plăcii acasă

Îndepărtarea plăcii acasă se sprijină pe câteva gesturi simple, făcute constant, zi după zi. Periajul de două ori pe zi, dimineața și seara, rămâne baza întregii igiene. Ține periuța înclinată la aproximativ patruzeci și cinci de grade față de gingie și fă mișcări scurte, blânde, fără să freci agresiv, fiindcă presiunea mare rănește gingia fără să curețe mai bine. Un periaj complet durează în jur de două minute și acoperă toate suprafețele, inclusiv fața dinspre limbă. Placa dintre dinți nu o atinge nicio periuță obișnuită, așa că ai nevoie de ață dentară sau de periuțe interdentare cel puțin o dată pe zi. În clinica noastră din Iași am observat că pacienții care adaugă curățarea interdentară zilnică au vizibil mai puțină inflamație a gingiei la controale. Pasta cu fluor ajută smalțul să reziste atacului acid și să se remineralizeze.

• Periuță cu peri moi sau medii
• Pastă cu fluor pentru remineralizare
• Ață dentară sau periuțe interdentare
• Două minute, de două ori pe zi

Apa de gură reduce numărul de bacterii și lasă o senzație de prospețime, însă nu înlocuiește frecarea mecanică a periuței. Fără periaj, nicio soluție lichidă nu desprinde biofilmul deja format. Tehnica bate produsul: o periuță ieftină folosită corect curăță mai bine decât una scumpă folosită în grabă. Cere medicului o demonstrație la următorul control.

Cât de des ai nevoie de detartraj profesional?

Detartrajul profesional completează igiena de acasă și ajunge unde tu nu poți. Oricât de bine te-ai peria, rămân zone greu accesibile unde placa apucă să se întărească în tartru. Medicul îl îndepărtează cu un aparat cu ultrasunete, ale cărui vibrații fine desprind depozitele dure fără să lezeze smalțul, urmat de o lustruire care netezește suprafața și întârzie depunerea următoare. Cât de des ai nevoie? Pentru majoritatea adulților, un control cu detartraj la fiecare șase luni este suficient. Persoanele cu tendință mare de depunere, fumătorii sau cei cu boală gingivală pot avea nevoie mai des, la trei sau patru luni. Medicul stabilește ritmul potrivit după ce îți evaluează gura, saliva și obiceiurile. Vrei să înțelegi procedura pas cu pas, cum se simte și cât durează? Vezi cum decurge detartrajul cu ultrasunete. Igiena profesională face parte din profilaxia dentară, adică prevenția care te scutește de tratamente complicate și scumpe mai târziu. Un detartraj regulat oprește ciclul placă-tartru înainte să apară cariile sau retracția gingivală.

Când trebuie să consulți medicul?