Specialitati

Vezi toate specialitatile Implantologie Protetica Endodontie Odontoterapie Profilaxie Pedodontie Parodontologie Chirurgie orala Ortodontie

Medici

Vezi toti medicii Dr. Anghele RăzvanMedic Stomatolog
BlogPatologie orală
Dr. Anghele Răzvan
Dr. Anghele Răzvan Medic Stomatolog · Fondator · Anghele Dental Iași Vezi pagina medicului Tel: 0743 077 449

Sinuzită maxilară: simptome, cauze, tratament

Dr. Anghele RăzvanDr. Anghele Răzvan 8 min citire Actualizat
Patologie orală Model anatomic alb de craniu, văzut din față, pe o față de masă albastru deschis, lângă o oglindă dentară din inox și un pahar cu apă
Cuprins articol

    Sinuzita maxilară este inflamația mucoasei din sinusul maxilar, cavitatea de aer aflată sub ochi, în osul obrazului. Dă presiune sau durere în obraz, nas înfundat, secreție nazală și uneori dureri la dinții de sus, care par o problemă dentară. În aproximativ 30% dintre sinuzitele maxilare care apar pe o singură parte, în spate stă o boală a unui dinte de sus, iar în acest caz antibioticele singure rezolvă rar situația. Diagnosticul îl pune medicul ORL, cu endoscopie nazală și, la nevoie, CT, împreună cu stomatologul.

    Pe scurt
    • Sinuzita maxilară este inflamația sinusului de sub ochi: presiune în obraz, nas înfundat, secreție și uneori dureri la dinții de sus.
    • Aproximativ 30% dintre sinuzitele maxilare pe o singură parte pot avea o cauză dentară, de obicei un molar de sus infectat.
    • Sinuzita de cauză dentară nu se vindecă doar cu antibiotice: se tratează și dintele, uneori și sinusul, de ORL împreună cu stomatologul.
    • Umflătura în jurul ochiului, vederea dublă, febra mare sau durerea de cap severă cer urgență: sună la 112.

    Ce este sinuzita maxilară

    Sinusurile sunt cavități pline cu aer, săpate în oasele feței. Cele maxilare sunt cele mai mari și stau de o parte și de alta a nasului, sub orbită. Podeaua lor stă chiar deasupra rădăcinilor molarilor și premolarilor de sus. Această vecinătate explică de ce o boală a sinusului poate imita o durere de dinte și invers.

    Când mucoasa care căptușește sinusul se inflamează, drenajul către nas se îngustează, secrețiile se adună, iar presiunea crește. Medicii numesc boala rinosinuzită, pentru că nasul și sinusurile se inflamează de obicei împreună. Dacă simptomele durează sub 12 săptămâni, vorbim despre forma acută, iar dacă trec de 12 săptămâni, despre forma cronică, conform clasificării europene din ghidul EPOS 2020 (Fokkens și colab., 2020).

    Simptome: cum recunoști sinuzita maxilară

    Tabloul clasic combină mai multe semne, nu unul singur. Cele mai des întâlnite sunt:

    • presiune, plenitudine sau durere sub ochi și în obraz, de obicei mai pronunțată când te apleci;
    • nas înfundat sau respirație grea pe nas, pe o parte sau pe ambele;
    • secreție nazală groasă, galbenă sau verzuie, ori scurgere pe peretele din spatele gâtului;
    • miros și gust diminuate;
    • durere surdă la dinții de sus, mai ales la molari, care se simte la apăsare sau la mers;
    • uneori febră ușoară, oboseală și o senzație de cap greu.

    Durerea de dinte din sinuzită are un detaliu al ei: nu este o singură măsea bolnavă, ci mai mulți dinți vecini care dor în același timp. Mulți oameni descriu un disconfort difuz, nu un junghi localizat.

    Din ce cauze apare sinuzita maxilară?

    Cauza cea mai frecventă este o răceală. Infecția virală a căilor respiratorii inflamează mucoasa nazală și blochează deschiderea sinusului, iar majoritatea episoadelor acute trec în câteva zile fără antibiotic. Ghidul american pentru sinuzita adultului cere tocmai această distincție: medicul trebuie să separe sinuzita bacteriană probabilă de cea cauzată de un virus sau de o boală non-infecțioasă (Rosenfeld și colab., 2015).

    Alte cauze sunt alergia nazală, polipii, un sept nazal deviat, fumatul și bolile care slăbesc imunitatea. Forma cronică are adesea mai mulți factori împreună.

    Există și o cauză de care se vorbește mai rar, dar care contează pentru dentist: infecția sau o procedură la un dinte de sus. Despre ea vorbim separat, în secțiunea următoare.

    Sinuzita de cauză dentară (odontogenă)

    O revizuire din 2021 a literaturii arată că aproape 30% dintre sinuzitele maxilare unilaterale pot avea la bază o boală dentară, iar când cauza dentară nu este recunoscută, sinuzita devine rebelă la tratament și poate da complicații serioase (Psillas și colab., 2021).

    Sinuzita odontogenă este o infecție a sinusului pornită dintr-o sursă dentară sau apărută ca urmare a unei proceduri dentare. De cele mai multe ori afectează o singură parte. Cauzele tipice sunt:

    • un dinte de sus cu infecție la vârful rădăcinii, în special un molar, cum se întâmplă în granulomul dentar sau în abcesul dentar;
    • o carie profundă sau o pulpită netratată la un molar superior;
    • o boală parodontală avansată în zona dinților de sus;
    • o complicație după o extracție, un implant sau un sinus lift, de exemplu o comunicare între gură și sinus ori un material pătruns în cavitate.

    Suspiciunea apare când sinuzita este doar pe o parte, când există miros neplăcut, când secreția purulentă se vede la endoscopie sau când tomografia arată un sinus opacifiat împreună cu o problemă dentară evidentă de aceeași parte (Craig, 2022).

    Sinuzită sau durere de dinte: cum le deosebești

    Tabelul de mai jos adună diferențele întâlnite cel mai des. Este orientativ, pentru că cele două probleme se pot suprapune, iar un dinte bolnav poate fi chiar cauza sinuzitei.

    CriteriuSinuzită maxilarăDurere de dinte (de exemplu pulpită)
    Cum se simtePresiune surdă în obraz, uneori pulsatilăPulsatilă sau ascuțită, concentrată pe un dinte
    Ce o agraveazăAplecarea capului, răceala, nasul înfundatRece, cald, dulce sau presiunea pe dintele afectat
    Semne nazaleNas înfundat, secreție, miros diminuatDe obicei absente
    Câți dinți dorMai mulți dinți de sus, difuzUn singur dinte, de regulă identificabil
    Ce arată examenulInflamație sinusală la endoscopie sau CTCarie, fisură, inflamație sau leziune apicală pe radiografie

    Dacă durerea ta pare legată de un singur dinte, citește și materialul despre durerea de măsea.

    Oglindă dentară cu mâner albastru, un șervețel alb pliat, o sticluță mică de sticlă cu dop de plută și o panglică albastră pe o suprafață gri deschis
    Un consult complet pentru sinuzita unilaterală include și examenul dinților de sus, nu doar al nasului

    Cum se pune diagnosticul

    Diagnosticul are două părți, una pentru sinus și una pentru dinte. Medicul ORL confirmă sinuzita prin endoscopie nazală, căutând secreție purulentă în meatul mijlociu, edem sau polipi. Stomatologul examinează dinții de sus, verifică vitalitatea lor și cere radiografii sau, când e nevoie de o imagine tridimensională, o tomografie CBCT. O radiografie panoramică arată adesea doar o parte din tablou, deci se completează la nevoie (Craig, 2022).

    Nu există încă un set unic de criterii acceptat pentru sinuzita odontogenă. O revizuire sistematică din 2021, care a analizat 63 de studii, a găsit criterii foarte diferite de la un studiu la altul, iar 53 de lucrări cereau tomografie computerizată pentru identificarea cauzei (Allevi și colab., 2021). De aceea, o evaluare comună ORL și stomatologie este varianta cea mai sigură.

    Tratamentul sinuzitei obișnuite

    La o sinuzită acută fără complicații, ghidul american permite două variante: așteptarea atentă, fără antibiotic, sau tratament antibiotic inițial. Dacă medicul alege antibioticul, prima alegere este amoxicilina, cu sau fără clavulanat, timp de 5-10 zile. Pacientul trebuie reevaluat dacă se agravează sau nu se ameliorează în 7 zile de la diagnostic. Pentru ameliorarea simptomelor se pot recomanda analgezice, spray nazal cu corticosteroid și lavaj nazal cu ser fiziologic (Rosenfeld și colab., 2015).

    În forma cronică, același ghid cere confirmarea diagnosticului prin dovezi obiective ale inflamației, obținute cu endoscopie nazală sau CT, și recomandă lavajul nazal cu ser fiziologic, steroizii nazali sau ambele pentru ameliorarea simptomelor. Dozele și durata le stabilește medicul. Nu începe un antibiotic pe cont propriu, pentru că majoritatea episoadelor sunt virale, iar tratamentul greșit nu ajută.

    Când tratamentul se face la dinte

    Dacă sinuzita are origine dentară, tratamentul trebuie să includă sursa infecției. Antibioticele orale sunt, în general, ineficiente în acest caz, mai ales când există o patologie dentară care se poate trata (Craig, 2022). Dentistul poate decide, după caz, un tratament de canal, o extracție sau închiderea unei comunicări oro-sinusale.

    Aceeași analiză arată că, atunci când se tratează atât problema dentară, cât și sinuzita, rezoluția poate fi așteptată în 90-100% dintre cazuri. Unii pacienți au nevoie și de chirurgie endoscopică a sinusului, iar la cei cu simptome greu de suportat, chirurgia sinusală poate veni prima, urmată de tratamentul dentar. Revizuirea din 2021 subliniază că tratamentul chirurgical combină de regulă intervenția dentară cu cea endoscopică, pentru a elimina complet infecția și a restabili drenajul sinusului, iar echipa ORL-stomatologie este esențială (Psillas și colab., 2021).

    Complicații și semne de alarmă

    Complicațiile sunt rare, dar serioase. O revizuire sistematică din 2022 a găsit 110 cazuri de sinuzită odontogenă complicată în literatură. Aproximativ 70% au fost complicații orbitale, adică infecții în jurul ochiului, iar cea mai frecventă origine a fost infecția de la vârful rădăcinii unui molar de sus (Craig și colab., 2022). Sunt cazuri publicate individual, deci cifra nu spune cât de des se întâmplă în populație.

    Sună la 112 sau mergi la urgențe dacă apare:

    • umflătură sau roșeață în jurul ochiului ori pleoapă care nu se mai deschide;
    • vedere dublă sau scădere bruscă a vederii;
    • febră mare cu frisoane;
    • durere de cap foarte intensă, confuzie sau rigiditate a cefei.

    Ce poți face acasă și ce eviți

    Câteva măsuri ajută la confort, fără să înlocuiască consultul.

    • Folosește lavaj nazal cu ser fiziologic, o metodă inclusă în recomandările ghidului pentru sinuzita cronică.
    • Bea apă suficientă și odihnește-te în perioada acută.
    • Cere medicului sau farmacistului un antialgic potrivit, în loc să iei la întâmplare ce ai prin casă.
    • Nu lua antibiotice rămase de la alte tratamente. Majoritatea sinuzitelor sunt virale, iar antibioticul nu le scurtează.
    • Menține igiena orală și controalele dentare. Un dinte de sus netratat poate întreține o sinuzită care revine de fiecare dată în aceeași parte. Halena persistentă este o altă consecință, despre care scriem în materialul despre respirația urât mirositoare.

    Când mergi la ORL și când la dentist

    Mergi la ORL dacă ai nasul înfundat, secreții, presiune în obraz și simptomele durează peste 10 zile sau se agravează după o ameliorare. Un consult ORL este potrivit și când sinuzita revine des.

    Mergi la dentist dacă durerea se concentrează pe un dinte de sus, dacă ai o gingie umflată în zona respectivă, dacă sinuzita apare mereu pe aceeași parte sau a început după o extracție, un implant ori un alt tratament dentar. Ordinea nu este fixă. Dacă ai dubii, începe cu medicul la care ajungi mai repede și cere trimitere către celălalt, pentru că rezolvarea corectă implică adesea ambele specialități.

    Întrebări frecvente

    Ce este sinuzita maxilară?

    Este inflamația mucoasei din sinusul maxilar, cavitatea de aer de sub ochi. Dă presiune sau durere în obraz, nas înfundat, secreție nazală și, uneori, dureri la dinții de sus.

    Poate sinuzita să provoace dureri de dinți?

    Da. Podeaua sinusului maxilar se află deasupra rădăcinilor molarilor și premolarilor de sus, deci inflamația poate fi simțită ca o durere difuză la mai mulți dinți. Invers, un dinte infectat poate cauza o sinuzită.

    Cum îmi dau seama că sinuzita vine de la un dinte?

    Indicii sunt sinuzita doar pe o singură parte, mirosul neplăcut, repetarea episoadelor pe aceeași parte și începutul după un tratament dentar. Confirmarea o dau examenul stomatologic, radiografia sau CBCT și evaluarea ORL.

    Cât durează sinuzita maxilară?

    Forma acută durează sub 12 săptămâni, iar mulți pacienți se simt mai bine în câteva zile. Forma cronică depășește 12 săptămâni. Dacă simptomele se agravează sau nu se ameliorează în 7 zile, medicul reevaluează pacientul.

    Se tratează sinuzita maxilară cu antibiotice?

    Uneori. Ghidul american permite fie așteptarea atentă, fie amoxicilină cu sau fără clavulanat, timp de 5-10 zile, la sinuzita bacteriană necomplicată. La sinuzita de cauză dentară, antibioticele singure sunt în general ineficiente și trebuie tratat dintele.

    Ce se întâmplă dacă nu tratez un dinte care întreține sinuzita?

    Sinuzita poate deveni rebelă și, rar, poate da complicații orbitale sau intracraniene. Tratarea dintelui și a sinusului împreună duce la vindecare în 90-100% din cazuri, conform unei sinteze din 2022.

    Când este urgență?

    Dacă apar umflătură în jurul ochiului, vedere dublă, febră mare, durere de cap severă, confuzie sau rigiditate a cefei. În aceste situații sună la 112 sau mergi imediat la urgențe.

    Surse profesionale