Specialitati

Vezi toate specialitatile Implantologie Protetica Endodontie Odontoterapie Profilaxie Pedodontie Parodontologie Chirurgie orala Ortodontie

Medici

Vezi toti medicii Dr. Anghele RăzvanMedic Stomatolog
BlogSănătate orală
Dr. Anghele Răzvan
Dr. Anghele Răzvan Medic Stomatolog · Fondator · Anghele Dental Iași Vezi pagina medicului Tel: 0743 077 449

Sialoree (salivație excesivă): cauze, tratament și când mergi la medic

Dr. Anghele RăzvanDr. Anghele Răzvan 10 min citire Publicat Actualizat
Sănătate orală Cabinet stomatologic modern din Iași pregătit pentru evaluarea salivației excesive, cu lumină naturală și instrumentar pe unitul dentar
Cuprins articol

    Sialoreea este salivația excesivă: în gură se adună mai multă salivă decât se poate înghiți la timp, iar surplusul se scurge adesea involuntar peste buză. Se mai numește hipersalivație sau ptialism și este un simptom, nu o boală de sine stătătoare. În bolile neurologice, cauza este de regulă controlul slab al mușchilor din jurul gurii, nu o producție mare de salivă.

    La bebeluși și la copiii mici, saliva care curge este firească. Scurgerea ei pe la colțul buzelor este considerată normală până între 15 și 36 de luni și anormală după vârsta de 4 ani. La orice vârstă, o salivație care apare brusc, pe o singură parte sau împreună cu greutate la înghițit cere un consult.

    Pe scurt
    • Sialoreea înseamnă prea multă salivă în gură, cu scurgere involuntară; este un simptom care are o cauză, de la o proteză nouă, reflux, sarcină și medicamente până la boli neurologice.
    • Tratamentul pornește de la cauză; în formele severe se folosesc medicamente anticolinergice sau injecții cu toxină botulinică.
    • Salivația bruscă, urmată de slăbiciune a feței ori de vorbire neclară, cere ajutor medical imediat.

    Ce înseamnă sialoree (sialorrea) și cum arată

    Sialoreea, scrisă uneori și sialorrea, descrie o salivă mai multă decât o poate gestiona gura în mod firesc. Uneori glandele salivare chiar produc mai mult. Alteori producția este normală, dar înghițitul nu ține pasul, așa că saliva se strânge și se scurge.

    Rezultatul se vede în același fel: senzația de gură plină, saliva care ajunge pe buză sau pe pernă, pielea iritată în jurul gurii. Saliva însăși nu este un dușman. Ea spală resturile, neutralizează acizii care atacă smalțul, ajută la mestecat și la vorbit și pornește digestia. De aceea prea puțină salivă, adică gura uscată, supără la fel de mult; despre acea situație citești în articolul despre gura uscată.

    Sialoreea devine o problemă reală când te jenează social, îți irită pielea sau semnalează o altă afecțiune. Ca să afli ce o provoacă, trebuie pornit de la cauză, nu de la salivă.

    Detaliu clinic dintr-un cabinet stomatologic care ilustrează evaluarea cauzelor salivației excesive, fără chipul pacientului, la Anghele Dental Iași
    Evaluarea salivației excesive pornește de la cauză: gură, digestie, medicamente sau sistem nervos
    Lucrări protetice: coroane și punți dentare

    Cauzele salivației excesive la adulți

    La adult, salivația excesivă are aproape mereu o cauză din afara glandelor salivare. Cel mai adesea, gura primește un semnal că trebuie să se apere, stomacul trimite un semnal de protecție sau înghițitul este îngreunat.

    • Probleme din gură: o proteză mobilă nouă sau care nu se mai potrivește, o rană, o infecție sau o gingie inflamată stimulează saliva ca reacție de apărare.
    • Reflux gastric: acidul care urcă spre gât provoacă un val de salivă, care îl neutralizează.
    • Greață și sarcină: orice stare de greață crește salivația, iar în primul trimestru de sarcină este frecventă.
    • Medicamente: unele tratamente cresc secreția de salivă ca efect advers.
    • Boli neurologice: în boala Parkinson, după un accident vascular cerebral sau în paralizia cerebrală, saliva se adună pentru că înghițitul este rar și slab.

    O sinteză din revista Toxins arată că sialoreea apare cel mai frecvent în aceste boli neurologice și că, de regulă, vinovat este controlul deficitar al mușchilor oro-faciali, nu o producție crescută de salivă (Sialorrhea: anatomy, pathophysiology and treatment with emphasis on the role of botulinum toxins). La adult, tratamentul începe cu găsirea cauzei.

    Sialoreea reflexă, legată de reflux

    Sialoreea reflexă este salivația care apare ca răspuns la iritarea esofagului sau a stomacului. Acidul care urcă declanșează un val de salivă bogată în bicarbonat, iar efectul este o gură plină de salivă. Dacă simți și arsuri sau regurgitări, discută cu medicul de familie. Când refluxul este controlat, salivația scade odată cu el.

    Sialoree în sarcină: de ce apare și ce poți face

    Salivația excesivă în sarcină apare mai ales în primul trimestru și, de obicei, merge împreună cu greața. Este neplăcută, dar în general nu este periculoasă. Se ameliorează pe măsură ce greața trece, pentru că greața este cea care declanșează salivația, nu o problemă a glandelor.

    Câteva gesturi ajută: înghițit conștient mai des, hidratare cu înghițituri mici, gustări uscate și evitarea alimentelor foarte acre, care stimulează saliva. Clătește-ți gura cu apă după episoadele de greață, pentru că aciditatea poate irita smalțul.

    Dacă salivația este atât de abundentă încât te împiedică să mănânci sau să dormi, spune-i medicului care îți urmărește sarcina, chiar dacă ți se pare un simptom minor. Nu lua medicamente pe cont propriu în această perioadă.

    Salivație excesivă noaptea, în timpul somnului

    Saliva de pe pernă are o explicație simplă: în somn înghiți mult mai rar, așa că saliva produsă normal se adună și se scurge când stai pe o parte. La cei mai mulți oameni este un fenomen nevinovat.

    Poate crește dacă ai nasul înfundat și dormi cu gura deschisă, dacă ai reflux sau dacă porți o proteză nouă. Dormitul pe spate sau cu capul ușor ridicat reduce scurgerea. Dacă salivația nocturnă apare brusc, sau vine împreună cu sforăit puternic ori cu pauze în respirație, merită discutată cu medicul.

    O proteză care apasă și nu se potrivește poate menține salivația nocturnă luni întregi. Un control la specialistul în protetică lămurește dacă lucrarea trebuie ajustată.

    Sialoreea la bebeluși și la copii: când este normală

    La cei mici, saliva care curge este de cele mai multe ori un semn de creștere. Bebelușul începe să saliveze abundent în jurul vârstei de trei, patru luni, când glandele salivare intră în ritm, iar el încă nu a învățat să înghită des și să țină gura închisă.

    Erupția dinților de lapte aduce un nou val de salivă, pentru că gingia iritată stimulează secreția. Revista Journal of Oral Pathology & Medicine notează că scurgerea salivei pe la colțul buzelor este considerată normală până între 15 și 36 de luni și anormală după vârsta de 4 ani (Drooling).

    Devine motiv de evaluare când persistă mult după această vârstă, când apare brusc la un copil care nu mai saliva sau când vine împreună cu întârzieri în dezvoltare ori cu semne neurologice. Pentru un copil sănătos aflat la dentiție, saliva nu cere tratament, ci răbdare. Despre erupția dinților de lapte poți citi în articolul despre dinții de lapte, iar evaluarea copiilor se face blând la cabinetul de stomatologie pediatrică.

    Când este salivația excesivă semn de boală

    Diferența dintre o salivație trecătoare și una care merită investigată stă în context. O salivație care apare la o proteză nouă sau la o stare de greață este una. Una care se instalează brusc, fără motiv clar, sau care nu mai trece este cu totul altceva.

    Merită un consult, uneori de urgență, când salivația abundentă vine împreună cu:

    • dificultate la înghițit sau senzația că îți scapă saliva pe gât;
    • vorbire neclară, colț al gurii căzut sau slăbiciune pe o parte a feței, mai ales dacă apar brusc;
    • durere puternică în gât, febră sau umflătură care fac înghițitul greu;
    • salivație doar pe o singură parte, care poate arăta o problemă locală a unei glande;
    • o salivație nouă, apărută după o schimbare de medicație.

    Combinația dintre salivație bruscă și semne neurologice, precum gura strâmbă sau slăbiciunea într-o parte, poate însemna un accident vascular cerebral. În acest caz suni la 112. O salivație care persistă săptămâni întregi, fără o cauză evidentă, trebuie lămurită de medic.

    Cum se tratează sialoreea

    Tratamentul sialoreei urmărește cauza, nu doar simptomul, și merge de la metode blânde spre cele puternice. Scopul este un nivel confortabil de salivă, nu o gură uscată. O sinteză din American Family Physician descrie o scară de la măsuri conservatoare, ca observația și schimbarea poziției, la medicație anticolinergică, injecții cu toxină botulinică și, în cazuri severe, intervenție chirurgicală (Sialorrhea: a management challenge).

    Rezolvarea cauzei, primul pas

    • Dacă vinovată este o proteză, se ajustează sau se refac; o infecție sau o rană din gură se tratează.
    • Refluxul se ține sub control cu ajutorul medicului de familie sau al gastroenterologului.
    • Dacă un medicament e cauza, medicul prescriptor poate schimba doza sau preparatul.

    Metode de sprijin și tratamente pentru formele persistente

    • Exercițiile de înghițire și logopedia ajută mai ales copiii și pacienții neurologici.
    • Medicamentele anticolinergice reduc secreția, dar se folosesc cu prudență și sub supraveghere.
    • Injecțiile cu toxină botulinică în glandele parotide și submandibulare reduc producția și sunt o metodă sigură și eficientă la pacienții cu boli neurologice (Therapy of Sialorrhea with Botulinum Neurotoxin).
    • Intervenția chirurgicală pe glandele salivare rămâne o soluție de ultimă instanță.

    Tratament naturist pentru sialoree

    În sursele medicale verificate pentru acest articol nu apare nicio plantă sau vreun remediu casnic cu efect dovedit asupra sialoreei. Ce poți face acasă sunt gesturile de sprijin: să înghiți conștient mai des, să eviți alimentele foarte acre și să ții capul drept. Când salivația nu trece, locul potrivit este cabinetul, nu improvizația.

    Rolul stomatologului în salivația excesivă

    Multe cauze ale salivației pornesc din gură, adică din teritoriul stomatologului. O proteză care apasă, o gingie inflamată, o rană după o extracție sau o infecție dentară pot declanșa un val de salivă. Toate se corectează la un control, iar salivația se liniștește odată cu ele. Examenul cuprinde gura, gingiile și protezele, ca să se vadă dacă vreuna dintre aceste surse de iritație întreține salivația.

    Dacă salivația ta e legată de o proteză, de o iritație sau de o infecție din gură, o consultație lămurește repede situația. Dacă pare legată de o altă afecțiune, stomatologul te îndreaptă spre medicul potrivit. Medicul care te examinează la Anghele Dental, în Iași, este Dr. Anghele Răzvan.

    Întrebări frecvente

    Ce înseamnă sialoree?

    Sialoree înseamnă salivație excesivă: în gură se adună mai multă salivă decât poate fi înghițită la timp, iar surplusul se scurge adesea involuntar peste buză. Se mai numește hipersalivație sau ptialism. Nu este o boală de sine stătătoare, ci un simptom cu cauze diferite.

    Sialoree în sarcină: este normală?

    Da, mai ales în primul trimestru. Apare adesea împreună cu greața și, deși neplăcută, de obicei nu este periculoasă. Se ameliorează când trece greața. Ajută înghițitul conștient, gustările uscate și hidratarea cu înghițituri mici. Dacă te împiedică să mănânci, spune-i medicului.

    De ce salivez noaptea, în timpul somnului?

    În somn înghiți mult mai rar, așa că saliva se adună și se scurge pe pernă când stai pe o parte. De regulă este nevinovat. Poate crește dacă dormi cu gura deschisă, ai reflux sau porți o proteză nouă. Dacă apare brusc și vine cu pauze în respirație, merită discutat cu medicul.

    Ce este sialoreea reflexă?

    Este salivația care apare ca răspuns la iritarea esofagului sau a stomacului, de obicei în refluxul gastroesofagian. Saliva, bogată în bicarbonat, neutralizează acidul care urcă. Tratamentul pornește de la reflux; când acesta este controlat de medic, salivația excesivă scade de obicei odată cu el.

    Ce medicamente dau sialoree?

    Unele medicamente pot crește secreția de salivă ca efect advers, mai ales unele folosite în boli psihice sau neurologice. Nu le opri singur. Vorbește cu medicul care ți le-a prescris, pentru că el poate schimba doza sau alege alt preparat, după ce îți evaluează beneficiul tratamentului.

    Sialoree: care este tratamentul?

    Depinde de cauză. O proteză se ajustează, o infecție se tratează, refluxul se ține sub control. Formele persistente sau neurologice pot cere exerciții de înghițire, medicamente anticolinergice sau injecții cu toxină botulinică, iar chirurgia rămâne soluția de ultimă instanță. Automedicația nu este recomandată.

    Există tratament naturist pentru sialoree?

    Sursele medicale verificate pentru acest articol nu indică vreo plantă sau vreun remediu casnic cu efect dovedit asupra sialoreei. Ajută gesturile simple: înghițitul conștient mai des, evitarea alimentelor foarte acre și capul drept. Dacă salivația persistă, cere un consult, nu o rețetă din auzite.

    Poate fi salivația excesivă un semn de boală gravă?

    Uneori, da. Salivația apărută brusc, împreună cu vorbire neclară, colț al gurii căzut sau slăbiciune pe o parte a feței, poate arăta un accident vascular cerebral și cere ajutor imediat, la 112. Una care durează săptămâni fără cauză clară trebuie lămurită de medic.

    Surse profesionale