Dintii de lapte: cand apar, cum ii ingrijesti si cand cad

Dinții de lapte și numărul lor

Dintii de lapte, numiti in termeni medicali dinti temporari sau deciduali, sunt prima serie de dinti a copilului. Un set complet are 20 de dinti: 10 sus si 10 jos. Pentru comparatie, dentitia permanenta a adultului are 32. Deci copilul nu are, in miniatura, aceiasi dinti pe care ii va avea la maturitate. Are mai putini, si toti sunt temporari.

Fiecare dinte de lapte are o treaba. Incisivii din fata taie mancarea, caninii o rup, molarii din spate o macina. Dar rolul lor cel mai important nu se vede cu ochiul liber. Sub fiecare dinte de lapte, in os, creste mugurele dintelui permanent care ii va lua locul peste ani. Dintele de lapte ii pastreaza spatiul si, cand vine momentul, ii arata drumul spre pozitia corecta. E, daca vrei, un ghid provizoriu pentru dintele definitiv.

Cand apar primii dinti la bebelusi?

Primul dinte iese, de regula, pe la 6 luni. Nu te alarma daca apare mai devreme, pe la 4 luni, sau mai tarziu, spre 10 pana la 12 luni. Intervalul e larg si perfect normal, dupa cum arata si Cleveland Clinic. Cei mai multi copii urmeaza cam aceeasi ordine:

• Intre 6 si 10 luni ies incisivii centrali de jos, aproape mereu primii.
• Intre 8 si 12 luni apar incisivii centrali de sus.
• Intre 9 si 16 luni ies incisivii laterali, sus si jos.
• Intre 13 si 19 luni apar primii molari de lapte.
• Intre 16 si 23 luni ies caninii.
• Intre 23 si 33 luni apar molarii secunzi, cei care inchid seria.

Pana la 2 ani si jumatate, spre 3 ani, cei 20 de dinti sunt de obicei toti prezenti. Ordinea si intervalele sunt confirmate in recomandarile Academiei Americane de Stomatologie Pediatrica (AAPD) privind dezvoltarea dentitiei si in graficele de eruptie ale Asociatiei Dentare Americane (ADA).

La cabinet, cea mai frecventa intrebare de la parintii de bebelusi suna cam asa: "de ce nu i-a iesit niciun dinte la 10 luni?". In marea majoritate a cazurilor raspunsul e simplu. Mai are timp. Momentul eruptiei tine mult de genetica, iar un dinte care intarzie cateva luni nu inseamna aproape niciodata o problema. Daca la 18 luni inca nu a aparut niciun dinte, atunci merita o evaluare.

Simptomele erupției dentare și calmarea lor

Eruptia deranjeaza, dar nu imbolnaveste. E o distinctie care conteaza. Semnele obisnuite sunt saliva mai multa, nevoia de a duce totul la gura, gingii usor umflate si sensibile, somn mai agitat si irascibilitate cu o zi, doua inainte sa iasa dintele.

Ce NU tine de eruptie: febra mare, diareea si voma. Ghidul Serviciului National de Sanatate britanic (NHS) este explicit pe acest punct. Daca bebelusul face febra peste 38 de grade, cauza e de obicei alta, iar o vizita la medicul pediatru e cea corecta. A pune orice pe seama "dintilor" poate intarzia un diagnostic real.

Ce ajuta, in siguranta: un inel de dentitie tinut la frigider, nu in congelator. Rece, da; inghetat bocna, nu, pentru ca gheata poate rani gingia. Merge la fel de bine un deget curat sau o compresa curata cu care masezi usor gingia. Presiunea calmeaza.

Doua lucruri de evitat, insa, pentru ca sunt periculoase, nu doar inutile. Primul: gelurile pentru gingii cu benzocaina sau lidocaina. Agentia americana pentru medicamente (FDA) a avertizat ca la copiii sub 2 ani pot provoca methemoglobinemie, o scadere brusca si periculoasa a oxigenului din sange. Al doilea: colierele de chihlimbar pentru dentitie. Pot sufoca sau strangula copilul, iar Academia Americana de Pediatrie (AAP) nu le recomanda si nu le atribuie niciun beneficiu real.

Rolul dinților de lapte pentru cei permanenți

Aici e neintelegerea pe care o corectez cel mai des. "Tot cad" nu inseamna "nu conteaza". Un dinte de lapte lucreaza cativa ani buni, iar in acest timp face trei lucruri pe care nu le poate face nimic altceva.

Il ajuta pe copil sa manance. Cu dinti durerosi, cariati sau lipsa, copilul mesteca prost si uneori refuza alimentele mai consistente. Il ajuta sa vorbeasca: dintii din fata sunt implicati in pronuntia multor sunete, iar pierderea lor prematura poate afecta vorbirea. Si, cel mai important pe termen lung, ghideaza dintii permanenti.

Cand un dinte de lapte se pierde prea devreme, de exemplu scos din cauza unei carii avansate, dintii vecini incep sa alunece in spatiul gol. Peste un an sau doi, cand permanentul vrea sa iasa, nu mai gaseste loc. Asa iese strambn, se blocheaza in os sau impinge ceilalti dinti. Multe cazuri de inghesuiala care ajung mai tarziu la aparat dentar pornesc exact de aici, dupa cum arata literatura de specialitate despre mentinerea spatiului in dentitia mixta (PMC, NIH).

Cand un dinte de lapte chiar trebuie scos devreme, uneori aplicam un mentinator de spatiu, un dispozitiv mic care pastreaza locul liber pentru permanent. E o piesa ieftina care poate scuti copilul de un tratament ortodontic complicat mai tarziu. Despre astfel de situatii vorbim pe larg la specialitatea de pedodontie.

Sunt periculoase cariile pe dintii de lapte?

Da, si inca cum. Caria dentara la copii este una dintre cele mai frecvente boli cronice ale copilariei, dupa datele Centrului american pentru controlul bolilor (CDC). Smaltul dintilor de lapte e mai subtire decat al celor permanenti, asa ca o carie inainteaza mai repede spre nervul dintelui.

Netratata, caria ajunge la pulpa, provoaca durere, apoi abces si infectie. Iar infectia de la un dinte de lapte poate ajunge la mugurele dintelui permanent care creste chiar sub el, afectandu-l inainte sa iasa. Asa ca "oricum cade" nu e o solutie. E, de fapt, felul in care o problema mica devine una mare.

O forma aparte este caria de biberon, numita si carie de la alaptare sau early childhood caries. Apare cand copilul adoarme cu biberonul de lapte, suc sau ceai indulcit in gura. Zaharul ramane pe dinti toata noaptea, iar saliva, care in mod normal spala si neutralizeaza, scade in somn. Rezultatul sunt carii care ataca intai incisivii de sus. In cabinetul nostru din Iasi am tratat asemenea carii la copii de sub 2 ani, iar mesajul pentru parinti e mereu acelasi: in pat, in afara meselor, doar apa. Cand apare o pata sau o gaura, un plumb pe un dinte temporar rezolva problema din fasa. Detaliem subiectul si in ghidul despre caria dentara la copii.

Îngrijirea dinților de lapte acasă

Curatenia incepe inainte de primul dinte. Dupa mese, sterge gingiile bebelusului cu o compresa umeda sau un deget curat. Cand apare primul dinte, treci la o periuta moale, de doua ori pe zi, dimineata si mai ales seara.

Pasta cu fluor: da, de la primul dinte, insa cantitatea e cheia. Asociatia Dentara Americana (ADA) recomanda, sub 3 ani, o urma de pasta cat un bob de orez. Intre 3 si 6 ani, cat un bob de mazare. Invata copilul sa scuipe, nu sa clateasca, ca fluorul sa ramana pe dinti si sa isi faca treaba.

Periajul il face un adult pana pe la 6, 7 ani. Un copil mic nu are inca dexteritatea sa curete corect, chiar daca vrea si tine periuta singur. Lasa-l sa incerce, apoi treci tu inca o data peste.

Cat despre zahar, problema nu e atat cantitatea, cat frecventa. Sucul baut incet toata ziua e mai daunator decat o portie de desert la masa. Intre mese, cele mai sigure raman apa si laptele simplu.

Cand cad dintii de lapte?

Cad cam in ordinea in care au aparut, de obicei incepand cu incisivii de jos, in jurul varstei de 6 ani. Procesul nu e rapid. Se intinde pe ani, iar ultimii molari de lapte cad de regula pe la 11 pana la 12 ani. Pana atunci copilul are o dentitie mixta, cu dinti de lapte si dinti permanenti in acelasi timp.

Un detaliu pe care multi parinti il rateaza: primul molar permanent, numit si molarul de 6 ani, iese in spatele ultimului dinte de lapte fara sa cada niciun dinte inainte. Fiindca apare din spate si nu inlocuieste vizibil nimic, e usor de confundat cu un dinte de lapte si de neglijat. Dar e un dinte definitiv, care ramane toata viata, si merita periat cu atentie de la bun inceput.

Un dinte de lapte care se clatina se lasa sa cada singur. Nu il forta si nu il lega cu ata, cum se mai face. Daca dintele permanent iese in spatele celui de lapte inainte ca acesta sa cada, o situatie careia i se spune uneori "dinti de rechin", nu e o urgenta, dar programeaza o vizita ca sa verificam daca dintele de lapte trebuie ajutat sa plece.

Momentul primului consult stomatologic

Recomandarea internationala e clara si mai devreme decat cred multi parinti. Prima vizita la stomatolog se face pana la implinirea varstei de 1 an sau in primele 6 luni de la aparitia primului dinte, o recomandare comuna a Academiei Americane de Stomatologie Pediatrica (AAPD) si a Asociatiei Dentare Americane. Pare devreme, stiu. Dar scopul primei vizite nu e un tratament, ci prevenirea si obisnuirea copilului cu cabinetul, cat totul e inca un joc, nu o frica.

La aceasta varsta verificam cum ies dintii, cautam semne timpurii de carie, aratam parintilor cum sa perieze corect si stabilim un ritm de controale. Un copil care vine la cabinet de mic, fara durere, ajunge un adult care nu se teme de stomatolog. Prima consultatie pentru cei mici o poti programa oricand la cabinetul nostru din Iasi.