Dinții de lapte: când apar, când cad și cum îi îngrijești
Cuprins articol
Un copil are 20 de dinți de lapte, 10 sus și 10 jos: primul apare în jurul vârstei de 6 luni, setul se completează spre 2 ani și jumătate sau 3 ani, iar primii cad în jurul vârstei de 6 ani. Da, dinții de lapte au nerv (pulpă dentară) și rădăcini, deci pot durea atunci când se strică, iar rădăcinile se resorb treptat înainte de cădere.
Sunt temporari, dar nu lipsiți de importanță. Ei țin locul dinților permanenți, ghidează erupția lor și ajută copilul să mestece și să vorbească.
- Dinții de lapte sunt 20 și apar, în general, între 6 luni și 3 ani, începând cu incisivii centrali de jos.
- Primii dinți de lapte cad în jurul vârstei de 6 ani, iar ultimii molari de lapte pe la 11 sau 12 ani.
- Dinții de lapte au pulpă dentară (nerv) și rădăcini, deci o carie netratată poate provoca durere și infecție.
- Pasta cu fluor, periajul supravegheat și controalele regulate protejează atât dinții de lapte, cât și pe cei permanenți.
Câți dinți de lapte are un copil și la ce folosesc
Dinții de lapte, numiți medical dinți temporari sau deciduali, sunt prima serie de dinți a copilului. Un set complet are 20: opt incisivi, patru canini și opt molari. Adultul are 32 de dinți permanenți, deci setul copilului nu e o variantă în miniatură a celui de la maturitate.
Fiecare grup are o treabă. Incisivii taie mâncarea, caninii o rup, iar molarii o macină. Rolul cel mai important nu se vede însă cu ochiul liber. Sub fiecare dinte de lapte, în os, crește mugurele dintelui permanent care îi va lua locul, iar dintele de lapte păstrează spațiul și arată drumul către poziția corectă.
Mai mult, dinții de lapte participă la vorbire și susțin creșterea feței. Un copil care mestecă bine mănâncă mai variat, iar un copil fără dureri vorbește și râde fără rețineri.

Când apar dinții de lapte: ordine și repere
Erupția celor 20 de dinți de lapte are loc, în general, între 6 luni și 3 ani, cu o secvență tipică ce începe cu incisivii centrali inferiori (Dental Growth and Development reference sheet, AAPD). Un studiu publicat în Diagnostics, pe un eșantion de copii din România, a documentat momentul și ordinea erupției și a găsit variații față de reperele clasice internaționale (Eruption Timing and Sequence of Primary Teeth in a Sample of Romanian Children, Diagnostics). Intervalele de mai jos sunt, deci, orientative.
- între 6 și 10 luni apar, de obicei, incisivii centrali de jos;
- între 8 și 12 luni ies incisivii centrali de sus;
- între 9 și 16 luni apar incisivii laterali, sus și jos;
- între 13 și 19 luni ies primii molari de lapte;
- între 16 și 23 de luni apar caninii;
- între 23 și 33 de luni ies molarii secunzi, care închid seria.
O întârziere de câteva luni este de obicei normală, pentru că momentul erupției ține mult de ereditate. Dacă la 18 luni nu a apărut niciun dinte, merită o evaluare la medicul stomatolog sau la pediatru.
Erupția dentară: simptome și cum calmezi disconfortul
Erupția poate fi însoțită de iritabilitate, salivație crescută și disconfort local la nivelul gingiei, fără a fi, de regulă, o urgență medicală (Teething, Cleveland Clinic). Copilul duce totul la gură, e mai agitat noaptea și poate refuza câteva ore mâncarea. De obicei episodul trece odată ce dintele iese.
Ce ajută fără risc: un inel de dentiție răcit la frigider, nu la congelator, sau un deget curat ori o compresă curată cu care masezi ușor gingia. Presiunea calmează. Evită gelurile anestezice pe gingie, mai ales sub 2 ani, dacă nu ți le-a recomandat medicul, și nu folosi coliere de chihlimbar, care pot provoca sufocare.
Febra mare, diareea sau vărsăturile nu se pun automat pe seama dinților. Dacă bebelușul are febră peste 38 de grade sau pare bolnav, discută cu medicul pediatru, pentru că cauza poate fi alta.
Dinții de lapte au nervi și rădăcini?
Da. Un dinte de lapte are aceeași construcție de bază ca unul permanent: smalț la exterior, dentină dedesubt și pulpă în centru, adică nervul și vasele de sânge. Are și rădăcini, mai late și mai răsfirate în cazul molarilor, pentru că sub ele crește mugurele dintelui definitiv.
Rădăcinile dinților de lapte nu rămân întregi până la cădere. Pe măsură ce dintele permanent urcă, rădăcina de lapte se resoarbe treptat, iar dintele se clatină și cade singur. Un dinte de lapte care se mișcă nu e, deci, bolnav.
Smalțul dinților de lapte este mai subțire decât al celor permanenți, așa că o carie înaintează mai repede spre nerv. De aceea nu amâni o carie mică, nici la un copil de 3 sau 4 ani, chiar dacă dintele va cădea oricum peste câțiva ani.
Dinții de lapte dor? Când este erupție și când este carie
Pot durea, dar cauzele diferă. În timpul erupției doare gingia, iar disconfortul este difuz și temporar. Durerea de dinte propriu-zisă apare de obicei din cauza unei carii care a ajuns aproape de nerv sau a unei infecții.
- durere care apare la rece, la cald sau la dulce și trece repede: carie în stadiu inițial;
- durere spontană, care îl trezește noaptea pe copil: carie avansată sau infecție, cu consult în aceeași zi sau a doua zi;
- gingie umflată, cu o mică umflătură ca un coș lângă dinte: posibil abces, cere consult rapid;
- durere la mestecat după o lovitură: dinte lovit, care se verifică la medic.
Un dinte de lapte care se clatină de la sine, pregătit să cadă, nu doare de obicei. Dacă durerea este puternică, copilul refuză mâncarea sau fața se umflă, nu aștepta. Detalii despre ce faci într-o urgență găsești în pagina cu întrebări frecvente despre urgențe stomatologice, iar tratamentul cariilor la cei mici este descris în articolul despre caria dentară la copii.
Când cad dinții de lapte la copii
Dinții de lapte cad, de obicei, în ordinea în care au apărut, începând cu incisivii de jos, în jurul vârstei de 6 ani. Procesul nu e rapid: se întinde pe ani, iar ultimii molari de lapte cad de regulă pe la 11 sau 12 ani. Până atunci copilul are o dentiție mixtă, cu dinți de lapte și permanenți în același timp.
Când cad toți dinții de lapte
Toți dinții de lapte au căzut, în mod obișnuit, în jurul vârstei de 12 ani, când majoritatea dinților permanenți sunt pe poziție. Unele cazuri se abat cu un an sau doi, fără să însemne ceva grav, mai ales dacă erupția a început mai târziu.
Molarul de 6 ani și dinții de rechin
Primul molar permanent, numit și molarul de 6 ani, iese în spatele ultimului dinte de lapte, fără ca vreun dinte să cadă înainte. Fiindcă nu înlocuiește nimic vizibil, e ușor de confundat cu un dinte de lapte și de neglijat. Este însă un dinte definitiv și merită periat cu atenție de la început.
Dacă dintele permanent iese în spatele celui de lapte, înainte ca acesta să cadă, situația se numește uneori dinți de rechin. Nu e o urgență, dar programează un control ca medicul să vadă dacă dintele de lapte trebuie ajutat să plece. Nu forța și nu lega cu ață un dinte care se clatină, lasă-l să cadă singur.
Cum îngrijești dinții de lapte acasă
Curățenia începe înainte de primul dinte: după mese, șterge gingiile bebelușului cu o compresă umedă. Când apare primul dinte, treci la o periuță moale, de două ori pe zi, dimineața și mai ales seara.
Pasta cu fluor se folosește de la primul dinte, dar cantitatea este esențială. Sub 3 ani, cât un bob de orez. Între 3 și 6 ani, cât un bob de mazăre. Copilul învață să scuipe, nu să clătească, ca fluorul să rămână pe dinți. Un adult reia periajul până pe la 7 sau 8 ani, pentru că mâna copilului nu curăță încă toate suprafețele.
Caria precoce a copilăriei are factori de risc bine cunoscuți, iar prevenția ei contează inclusiv pentru dentiția definitivă (Early Childhood Caries: Prevalence, Risk Factors, and Prevention, Frontiers in Pediatrics). Problema nu este atât cantitatea de zahăr, cât frecvența. Sucul băut încet toată ziua face mai mult rău decât o porție de desert la masă. În pat, în afara meselor, copilul primește doar apă.
Pe lângă obiceiurile de acasă, medicul poate recomanda fluorizare și sigilarea dinților la molarii permanenți proaspăt ieșiți. Programul se stabilește după riscul fiecărui copil, în cadrul profilaxiei pentru copii.
De ce contează dinții de lapte și când mergi la dentist
Un mit răspândit spune că dinții de lapte nu contează, fiindcă oricum cad. În realitate, când un dinte de lapte se strică sau se pierde prea devreme, dinții vecini alunecă în spațiul rămas, iar dintele permanent găsește mai puțin loc. Poate erupe strâmb, poate rămâne blocat în os sau poate împinge dinții vecini. O infecție la un dinte de lapte poate ajunge la mugurele dintelui definitiv de dedesubt.
Organizația Mondială a Sănătății include îngrijirea corectă a dinților, prin igienă orală și controale regulate, în prevenția primară a bolilor orale (Oral health, fact sheet OMS). În practică, asta înseamnă primul control în jurul vârstei de 1 an sau la 6 luni după primul dinte, apoi controale la intervale stabilite de medic, în mod obișnuit la 6 luni.
Când un dinte de lapte trebuie scos devreme, medicul poate recomanda un menținător de spațiu, o piesă mică care păstrează locul pentru dintele permanent și poate scuti copilul de un tratament ortodontic mai târziu. Citește mai departe despre prima vizită a copilului la dentist și despre serviciile de pedodonție.
Întrebări frecvente
Dinții de lapte au nervi?
Da. Dinții de lapte au pulpă dentară, adică nerv și vase de sânge, la fel ca cei permanenți. De aceea o carie sau o lovitură poate provoca durere și infecție. Smalțul lor este mai subțire, așa că o carie ajunge mai repede la nerv și trebuie tratată din timp.
Dinții de lapte au rădăcină?
Da, au rădăcini, mai late și mai răsfirate la molari, pentru că sub ele crește dintele permanent. Când se apropie momentul căderii, rădăcina se resoarbe treptat, iar dintele se clatină. Din acest motiv, dinții de lapte care au căzut singuri arată adesea fără rădăcină.
Când cad dinții de lapte la copii?
Primii dinți de lapte cad în jurul vârstei de 6 ani, de obicei incisivii de jos. Căderea continuă treptat, iar ultimii molari de lapte cad pe la 11 sau 12 ani. Un decalaj de un an sau doi nu este neapărat o problemă. Un dinte care se clatină se lasă să cadă singur.
Când cad toți dinții de lapte?
De obicei în jurul vârstei de 12 ani, când majoritatea dinților permanenți sunt pe poziție. Până atunci copilul are o dentiție mixtă, cu dinți de lapte și permanenți în același timp. Dacă un dinte de lapte nu cade deși cel permanent a ieșit în spatele lui, merită un control.
Dinții de lapte dor?
Pot dura în caz de carie, infecție sau lovitură. Dinții care se clatină pentru că urmează să cadă nu dor de obicei. În timpul erupției doare mai ales gingia, nu dintele. Durerea care îl trezește noaptea pe copil sau fața umflată cer un consult rapid.
Trebuie tratate cariile dinților de lapte dacă oricum cad?
Da. Caria avansează repede spre nerv, provoacă durere și infecție, iar infecția poate afecta mugurele dintelui permanent de dedesubt. Un dinte de lapte pierdut prea devreme poate duce și la lipsă de loc pentru cel definitiv. Tratamentul la timp este mai simplu și mai puțin costisitor.