Papilom bucal: cauze, simptome și tratament
Cuprins articol
Papilomul bucal este o excrescență mică, moale, benignă, cauzată de virusul HPV, care apare cel mai des pe palat, pe limbă sau pe gingie. Are aspect de conopidă sau de „degete" mici, de culoare roz sau albicioasă, și de obicei nu doare. Nu dispare singur, dar nici nu este, de regulă, periculos. Tratamentul este simplu: îndepărtarea chirurgicală sau cu laser, urmată de examen la microscop. Orice formațiune nouă din gură care persistă peste două săptămâni merită arătată unui medic.
- Papilomul bucal este o excrescență benignă, de obicei de câțiva milimetri, cauzată de HPV cu risc scăzut.
- Apare mai des pe palat, pe limbă și pe gingie, are aspect de conopidă și de regulă nu doare.
- Se îndepărtează prin excizie cu bisturiu sau laser, iar fragmentul se trimite la microscop pentru confirmare.
- Recidiva este rară și apare de obicei în primele 15 luni.
Ce este papilomul bucal
Papilomul scuamos oral este o proliferare benignă a mucoasei, adică o creștere de țesut care nu invadează în profunzime. Din punct de vedere medical, este o lesiune cauzată de virusul papiloma uman (HPV), din care se cunosc circa 120 de tipuri. Unele dau negi pe piele sau pe mucoase, altele sunt legate de cancerul de col uterin și de alte cancere (Prabhu și Wilson, 2013).
În cavitatea bucală, tipurile cu risc oncogenic scăzut produc patru forme de leziune: papilomul scuamos, condilomul acuminat, veruca vulgară și hiperplazia epitelială multifocală (Pringle, 2014). Papilomul este cea mai întâlnită dintre ele. Termenul „papilom pe limbă" sau „papilom în gură" descrie, în practică, tocmai această formațiune.
Cum arată și unde apare
Aspectul tipic este al unei mici proeminențe care iese din mucoasă printr-o bază îngustă, numită pedicul, sau printr-o bază mai lată. Suprafața este neregulată, cu proiecții fine, ca o conopidă în miniatură. Culoarea variază de la roz, ca mucoasa din jur, la alb-cenușiu. Se simte moale la atingere și, spre deosebire de o rană, nu produce durere.
Un studiu retrospectiv pe 36 de pacienți, cu 37 de papiloame confirmate la microscop, a descris profilul obișnuit al leziunii. Vârsta medie a fost de 33,4 ani, iar dimensiunea medie de 4,25 mm. Leziunile fuseseră observate, în medie, de aproape șase luni înainte de consult (Toledano-Serrabona și colab., 2019).
| Localizare | Cazuri din 37 | Pondere |
|---|---|---|
| Palat | 14 | 37,8% |
| Limbă | 11 | 29,7% |
| Gingie | 5 | 13,5% |
Restul leziunilor au apărut în alte zone ale gurii. Cifrele vin dintr-o singură serie, deci arată o tendință, nu o regulă valabilă pentru toți pacienții.
Ce îl provoacă
Cauza este infecția cu HPV a celulelor mucoasei. Virusul pătrunde prin microleziuni, se multiplică în stratul superficial și stimulează celulele să crească mai repede decât ar trebui, de unde aspectul de excrescență. Mulți oameni poartă virusul fără nicio leziune vizibilă. Cel mai frecvent tip izolat din infecțiile fără simptome este HPV-16, un tip de risc înalt, în timp ce papilomul clinic este legat de tipurile cu risc scăzut (Pringle, 2014).
Nu orice papilom are legătură evidentă cu un contact anume. O revizuire din 2021 arată că infecția orală cu HPV este mai des asociată cu sexul masculin, cu vârsta mai înaintată, cu igiena orală deficitară și cu fumatul actual. Aceiași autori subliniază cât de greu se identifică purtătorii fără simptome (Wierzbicka și colab., 2021).
Se transmite papilomul în gură?
Răspunsul scurt: transmiterea HPV către cavitatea bucală se face, cel mai probabil, mai ales prin contact sexual. O sinteză din 2023 enumeră mai multe căi posibile: autoinocularea în același organism, transmiterea între persoane, inclusiv de la mamă la copil în timpul nașterii, și contactul indirect prin mâini (Wierzbicka și colab., 2023).
Aceeași sinteză conține o veste liniștitoare pentru viața de zi cu zi: transmiterea prin salivă nu a fost demonstrată, iar activitățile cotidiene nu sunt o sursă documentată de infecție. Paharul comun, tacâmurile sau o îmbrățișare nu apar ca surse documentate de infecție. Sărutul profund și autoinocularea cu degetele au probabil o importanță limitată.
Merită reținut și un mesaj practic. Un papilom nu înseamnă o infidelitate sau un „diagnostic rușinos". Majoritatea adulților activi sexual întâlnesc HPV cel puțin o dată în viață, iar în cele mai multe cazuri organismul îl elimină fără urmări.
Este periculos papilomul bucal?
De regulă, nu. Papilomul scuamos este o leziune benignă, care nu se transformă frecvent în cancer. Pringle apreciază că rolul cauzal al HPV în carcinomul scuamos al cavității orale este minim, în timp ce legătura HPV-16 cu cancerul orofaringelui este mai bine cunoscută (Pringle, 2014).
Există totuși nuanțe. Într-un studiu pe 59 de copii cu papilom scuamos oral sau orofaringian, tipajul HPV a fost făcut la 34 dintre ei și a ieșit pozitiv la șapte, doi cu tipuri de risc scăzut și cinci cu tipuri de risc înalt. Autorii cer o urmărire adaptată, dar seria este mică și retrospectivă (Paquin și colab., 2025).
Pericolul real este altul: să confunzi o altă leziune cu un papilom. Un cancer incipient, o leziune albă sau roșie cu potențial malign sau un granulom pot arăta, la prima vedere, ca o excrescență banală. Din acest motiv, aspectul singur nu închide diagnosticul. Dacă este vorba de o pată, nu de o excrescență, citește și despre leucoplazia bucală și despre eritroplazie.
Papilom, negi, condiloame și hiperplazie epitelială: ce le deosebește
Toate patru sunt produse de HPV cu risc scăzut, dar nu arată la fel și nu cer aceeași abordare. Diferențele de mai jos sunt orientative, iar încadrarea exactă o stabilește examenul la microscop.
- Papilomul scuamos este de obicei o leziune unică, cu suprafață în „conopidă", pe palat, limbă sau gingie.
- Veruca vulgară este aspectul clasic al negului cutanat, uneori transmis din piele în gură prin autoinoculare.
- Condilomul acuminat apare de regulă în grupuri și are o bază mai largă, fiind legat mai des de contactul sexual.
- Hiperplazia epitelială multifocală înseamnă mai multe noduli netezi, fără pedicul, pe obraji, buze și limbă. Este mai rară și mai frecventă în anumite populații.
Dacă excrescența este pe limbă și seamănă mai degrabă cu o proeminență a papilelor, vezi și materialul despre bubițele de pe limbă.
Cum se pune diagnosticul
Medicul stomatolog examinează întreaga cavitate bucală, nu doar zona indicată de pacient, și notează numărul, dimensiunea, culoarea și localizarea leziunilor. Întreabă de când există, dacă a crescut și dacă a sângerat. Un papilom tipic poate fi suspectat clinic, dar confirmarea vine din laborator.
Standardul este biopsia excizională: leziunea se îndepărtează în întregime, iar fragmentul merge la un anatomo-patolog. Examenul histologic confirmă că este papilom și exclude displazia sau cancerul. În unele cazuri, mai ales la copii sau la leziuni multiple, se poate cere și tipajul HPV, adică identificarea tipului de virus din țesut.
Nu se recomandă să tai, să arzi sau să tratezi acasă excrescența. Pe lângă riscul de infecție și sângerare, pierzi proba necesară diagnosticului.
Cum se tratează papilomul bucal?
Tratamentul este excizia chirurgicală, cu bisturiu sau cu laser, sub anestezie locală. Intervenția durează câteva minute, iar pedicul sau baza leziunii se îndepărtează complet, pentru a reduce șansa de reapariție. Zona se vindecă de obicei în una până la două săptămâni, cu disconfort ușor.
Seria de 36 de pacienți menționată mai sus a comparat metodele. Rata de reapariție a fost de 10% după excizia cu bisturiu și de 14,3% după laserul CO2, iar la cei trei pacienți tratați cu laser Er,Cr:YSGG nu s-a observat nicio recidivă. Diferențele nu au fost semnificative statistic, iar eșantionul este mic. Recidivele au apărut de obicei în primele 15 luni (Toledano-Serrabona și colab., 2019).
Concluzia practică este că alegerea între bisturiu și laser depinde de locul leziunii și de aparatura disponibilă, nu de o superioritate dovedită. Intervențiile pe mucoasă se discută cu un medic în pagina de chirurgie orală, iar primul pas, o evaluare a gurii, este o consultație stomatologică.
Nu există o pastilă sau o soluție care să elimine virusul din țesut. Remediile populare, precum oțetul, usturoiul sau soluțiile caustice de farmacie, pot arde mucoasa sănătoasă și nu garantează îndepărtarea completă.
Papilomul bucal la copii
Apare și la copii, de obicei descoperit întâmplător. În seria de 59 de copii, cu vârsta medie de 13 ani, cele mai multe leziuni erau pe luetă (27 de cazuri), urmate de zona amigdalelor (18), de palatul moale (6) și de palatul dur (4). Tratamentul a fost tot excizia, iar la cei 25 de copii urmăriți în medie 75 de zile nu s-au observat recidive. Niciun copil vaccinat anti-HPV nu a avut test pozitiv (Paquin și colab., 2025).
Părinții care observă o excrescență la copil nu trebuie să o încerce, nici să o ignore luni de zile. Un consult la medicul stomatolog pediatru sau la ORL clarifică repede situația.
Cum reduci riscul de HPV oral
Nu există o garanție de prevenție, dar câteva măsuri contează. Vaccinarea anti-HPV, care vizează tipurile 6, 11, 16 și 18, este așteptată să reducă răspândirea infecției și potențialul oncogen al HPV-16 în orofaringe și cavitatea bucală (Pringle, 2014). Întrebarea despre vaccin se pune medicului de familie sau pediatrului.
- Renunțarea la fumat, asociată în literatură cu infecția orală prevalentă.
- Igiena orală bună, cu periaj de două ori pe zi și control periodic la stomatolog.
- Controlul gurii la 6 până la 12 luni, pentru ca leziunile mici să fie observate devreme.
- Prudență în contactul sexual neprotejat, principala cale de transmitere documentată.
Când mergi la medic
Programează un consult dacă observi o excrescență nouă, o pată sau o îngroșare în gură care ține mai mult de două săptămâni. Mergi mai repede dacă leziunea crește vizibil, sângerează fără motiv, devine dură la palpare sau apar dificultăți la înghițit și vorbit.
Spune medicului de când există leziunea, dacă ai fumat, dacă ai avut alte negi sau condiloame și ce medicamente iei. După excizie, respectă controalele. Dacă formațiunea reapare în aceeași zonă, se reevaluează, iar a doua probă la microscop este obligatorie.
Întrebări frecvente
Ce este papilomul bucal?
Este o excrescență benignă a mucoasei bucale, de obicei de câțiva milimetri, cauzată de HPV. Are aspect de conopidă, culoare roz sau albicioasă și apare mai des pe palat, limbă sau gingie. Diagnosticul se confirmă la microscop.
Papilomul din gură este cancer?
De regulă, nu. Papilomul scuamos este o leziune benignă. Pentru că alte leziuni pot semăna cu el, fiecare formațiune îndepărtată se trimite la examen histologic.
Cum se transmite HPV-ul în gură?
Mai ales prin contact sexual. Transmiterea prin salivă nu a fost demonstrată, iar activitățile de zi cu zi, cum ar fi folosirea acelorași tacâmuri, nu sunt o sursă documentată. Există și transmitere de la mamă la copil la naștere.
Papilomul dispare singur?
Unele leziuni virale pot regresa, dar un papilom bucal care persistă peste două săptămâni se arată medicului. Nu aștepta o dispariție spontană și nu încerca să îl tai sau să îl arzi acasă.
Cum se îndepărtează un papilom de pe limbă sau din gură?
Prin excizie chirurgicală cu bisturiu sau cu laser, sub anestezie locală. Fragmentul se trimite la anatomo-patolog. Intervenția durează câteva minute, iar vindecarea ia în general una până la două săptămâni.
Poate reveni papilomul după îndepărtare?
Poate, dar rar. Într-un studiu pe 36 de pacienți, recidiva a fost de 10% după bisturiu și de 14,3% după laserul CO2, de obicei în primele 15 luni. Un control periodic urmărește zona operată.
Papilomul bucal apare și la copii?
Da. Într-o serie de 59 de copii, leziunea a fost găsită cel mai des pe luetă și în zona amigdalelor, de obicei întâmplător. Tratamentul este tot excizia, urmată de examen microscopic.
Surse profesionale
- Pringle GA. The role of human papillomavirus in oral disease. Dent Clin North Am, 2014;58(2):385-99. Recenzie despre genotipurile HPV din mucoasa orală și leziunile asociate
- Prabhu SR, Wilson DF. Human papillomavirus and oral disease - emerging evidence: a review. Aust Dent J, 2013;58(1):2-10. Recenzie a aspectelor moleculare și clinice ale infecției HPV orale
- Toledano-Serrabona J, López-Ramírez M, Sánchez-Torres A, España-Tost A, Gay-Escoda C. Recurrence rate of oral squamous cell papilloma after excision with surgical scalpel or laser therapy: A retrospective cohort study. Med Oral Patol Oral Cir Bucal, 2019;24(4):e433-e437. Cohortă retrospectivă, 36 de pacienți
- Wierzbicka M, San Giorgi MRM, Dikkers FG. Transmission and clearance of human papillomavirus infection in the oral cavity and its role in oropharyngeal carcinoma - A review. Rev Med Virol, 2023;33(1):e2337. Recenzie narativă despre căile de transmitere
- Wierzbicka M, Klussmann JP, San Giorgi MR, Wuerdemann N, Dikkers FG. Oral and laryngeal HPV infection: Incidence, prevalence and risk factors, with special regard to concurrent infection in head, neck and genitals. Vaccine, 2021;39(17):2344-2350. Recenzie
- Paquin R, Zhu A, Boyd J, Siegele B, O'Keefe M, Francom C, Prager J. Squamous papilloma of the oral cavity and oropharynx in children. Int J Pediatr Otorhinolaryngol, 2025;195:112424. Studiu retrospectiv, 59 de copii