Nevralgie de trigemen: simptome, cauze, tratament
Cuprins articol
Nevralgia de trigemen este o boală a nervului trigemen care dă junghiuri bruște, de câteva secunde, ca un șoc electric, pe o parte a feței. O atingere ușoară, mestecatul, vorbitul sau periajul pot declanșa criza. Durerea urmează traseul ramurilor nervului, deci seamănă des cu o durere de dinte, deși dinții sunt de obicei sănătoși. Extracția nu o vindecă. Diagnosticul îl stabilește medicul neurolog, cu ajutorul unui RMN, iar medicamentele de primă alegere sunt carbamazepina și oxcarbazepina.
- Nevralgia de trigemen dă junghiuri de la o fracțiune de secundă până la două minute, pe o parte a feței, adesea pornite de atingere, vorbit sau mestecat.
- Seamănă cu o durere de dinte, dar dinții sunt de obicei sănătoși: într-un studiu din 2025, la 92,7% dintre cei care au pierdut dinți durerea nu s-a ameliorat.
- Diagnosticul îl pune neurologul, cu RMN. Prima alegere în tratament este carbamazepina sau oxcarbazepina, prescrise de medic.
- Dacă durerea este bruscă și este însoțită de slăbiciune facială sau tulburări de vorbire ori de vedere, sună la 112.
Ce este nevralgia de trigemen
Nervul trigemen duce senzațiile de pe față către creier. Are trei ramuri mari: una pentru frunte și ochi, una pentru obraz, buza superioară și dinții de sus, una pentru bărbie, buza inferioară și dinții de jos. Când nervul este iritat sau lezat, el trimite semnale de durere fără ca să existe vreo rană reală în zona respectivă.
Așa apare nevralgia de trigemen: o durere neuropatică, adică provocată de nervul însuși, nu de un dinte, de o gingie sau de un sinus. În vorbirea de zi cu zi o auzi numită și „nevralgie dentară", deși termenul induce în eroare. Dintele nu este de vină, iar tratamentul stomatologic obișnuit nu o rezolvă.
Clasificarea folosită astăzi împarte boala în trei tipuri, pe care le vedem mai jos. Ea a fost propusă în 2016 de un grup de experți ai Asociației Internaționale pentru Studiul Durerii și ai Academiei Europene de Neurologie (Cruccu și colab., 2016).
Cum arată durerea și ce o declanșează
Durerea vine în accese. Fiecare durează de la o fracțiune de secundă până la cel mult două minute și este descrisă ca un junghi, o străpungere sau un curent electric. Apare pe o singură parte a feței, în zona uneia sau mai multor ramuri ale nervului. Între accese, mulți oameni se simt aproape normal, cel puțin la început.
Specific este modul în care pornește criza. Clasificarea din 2016 cere, pentru un diagnostic clinic stabilit, ca accesele să poată fi declanșate. Declanșatorii tipici sunt gesturi banale:
- atingerea ușoară a obrazului, a buzei sau a gingiei;
- mestecatul și înghițitul;
- vorbitul sau râsul;
- periajul dinților și spălatul pe față;
- un curent de aer rece pe față.
Mulți pacienți ajung să evite mâncatul, vorbitul sau igiena orală de teama următoarei crize. Din această cauză apar slăbirea, izolarea și o igienă dentară neglijată, care aduc, la rândul lor, probleme reale la dinți.
Cauze și tipuri: clasică, secundară, idiopatică
Cele trei categorii se deosebesc după ce găsește medicul la investigații (Cruccu și colab., 2016).
În nevralgia clasică, rădăcina nervului este comprimată de un vas de sânge, iar imagistica arată modificări ale nervului în acel punct. În forma secundară există o boală neurologică identificabilă, de exemplu o tumoră sau scleroza multiplă. Dacă nu se găsește nicio cauză, deși simptomele sunt tipice, vorbim despre nevralgie idiopatică.
Ghidul european din 2019 adaugă o precizare utilă: niciun detaliu din povestea clinică nu poate exclude o formă secundară. De aceea se recomandă RMN pentru toți pacienții, nu doar pentru cei cu simptome atipice (Bendtsen și colab., 2019).
De ce se confundă cu durerea de dinți?
Pentru că durerea apare exact acolo unde se așteaptă oricine să aibă o problemă dentară: în maxilar, în obraz, în zona molarilor. Pacientul crede, firesc, că are o carie, o inflamație a pulpei sau o ruptură de dinte. Mulți ajung întâi la stomatolog, nu la neurolog.
Consecințele pot fi serioase. Într-un studiu retrospectiv din 2025, făcut pe 104 pacienți tratați într-un spital de neurochirurgie din Bagdad, 88 fuseseră mai întâi tratați de dentiști pentru durere dentară. Dintre ei, 55 pierduseră unul sau mai mulți dinți prin extracție, iar la 92,7% durerea nu s-a ameliorat deloc după extracție. Autorii vorbesc despre extracții inutile și cer o instruire mai bună a dentiștilor în diagnosticul durerii faciale (Hassan și colab., 2025). Rezerva: este un singur centru, iar datele sunt retrospective.
Nevralgie sau durere de dinte: diferențele tipice
Tabelul de mai jos adună diferențele întâlnite cel mai des. Este orientativ și nu înlocuiește examinarea, pentru că unele cazuri au semne mixte.
| Criteriu | Nevralgie de trigemen | Durere de dinte (de exemplu pulpită) |
|---|---|---|
| Cum se simte | Junghi ca un șoc electric, foarte intens | Pulsatilă sau surdă, uneori ascuțită |
| Cât durează | Secunde, maximum câteva minute, apoi pauză | Minute sau ore, mai ales la durerea spontană |
| Ce o declanșează | Atingere ușoară, vorbit, mestecat, aer rece pe față | Rece, cald, dulce sau presiunea pe dintele afectat |
| Unde este | Pe traseul unei ramuri a nervului, de partea feței | Concentrată pe un dinte, uneori cu iradiere |
| Ce arată examenul dentar | Dinți fără leziune care să explice durerea | Carie, fisură, inflamație sau abces vizibile clinic ori pe radiografie |
Dacă ai un dinte sensibil la rece sau la dulce, citește cauzele sensibilității dentare și simptomele pulpitei. Acolo logica este alta și tratamentul, la dentist.
Cât de frecventă este și cui i se întâmplă
Este o boală rară. O sinteză publicată într-o revistă de stomatologie a găsit doar trei studii de populație care măsurau prevalența. Rezultatele au variat între 0,03% și 0,3% din adulți. Femeile sunt afectate de aproximativ trei ori mai des decât bărbații, cel mai des între 37 și 67 de ani, iar ramurile pentru obraz și pentru maxilarul inferior sunt cele mai atinse (De Toledo și colab., 2016).
Într-un studiu olandez pe baza datelor medicilor de familie, nevralgia de trigemen a fost una dintre cele mai frecvente forme de durere facială. Incidența totală a durerilor faciale analizate a fost de 38,7 la 100.000 de persoane pe an, iar riscul a crescut cu vârsta (Koopman și colab., 2009). Cu alte cuvinte, nu o întâlnești des, dar nici nu este o raritate care să merite ignorată.
Cum se pune diagnosticul
Pasul numărul unu este povestea durerii: unde apare, cât durează, ce o pornește, dacă există pauze fără durere. Un medic atent poate suspecta boala doar din descriere. Apoi urmează excluderea unei cauze dentare, făcută de stomatolog prin examen clinic și radiografie. O radiografie panoramică ajută, de pildă, la vederea unui dinte inclus sau a unui proces infecțios, iar radiografia panoramică dentară se face rapid.
Diagnosticul final aparține neurologului. Ghidul european recomandă un RMN cu trei secvențe de înaltă rezoluție la fiecare pacient. Imaginea caută o compresie vasculară asupra nervului și, mai ales, exclude o tumoră sau alte leziuni. Un contact între vas și nerv nu este suficient pentru a confirma boala, dar poate ajuta la decizia de a trimite pacientul la neurochirurg (Bendtsen și colab., 2019).
Tratamentul cu medicamente
Calmantele obișnuite ajută puțin la acest tip de durere. Se folosesc medicamente care liniștesc nervul, prescrise de medic. Conform ghidului european, pentru tratamentul pe termen lung se aleg, în prima linie, carbamazepina sau oxcarbazepina. Lamotrigina, gabapentina, pregabalina, baclofenul, fenitoina și toxina botulinică de tip A pot fi folosite singure sau ca adaos. În crizele acute, spitalul poate administra intravenos fosfenitoină sau lidocaină (Bendtsen și colab., 2019).
Aceleași recomandări spun că pacientul are nevoie și de sprijin psihologic și de îngrijire medicală, pentru că durerea repetată epuizează. Medicamentele de primă alegere pot da somnolență, amețeală sau tulburări de coordonare, deci doza se ajustează în timp și sub supraveghere. Nu începe și nu opri singur un astfel de tratament.
Când se ia în calcul operația
Ghidul recomandă să se propună o intervenție atunci când durerea nu este controlată suficient cu medicamente sau când pacientul nu le suportă. Pentru forma clasică, prima alegere chirurgicală este decompresia microvasculară: neurochirurgul îndepărtează vasul care apasă pe nerv. Intervenția nu este o urgență pentru oricine, ci o variantă pentru cei la care pastilele nu mai țin durerea sub control sau provoacă prea multe efecte adverse, cum ar fi somnolența. Decizia vine după RMN și după discuția cu neurologul și cu neurochirurgul, iar ghidul adaugă că tehnicile care distrug selectiv fibre ale nervului, numite neuroablative, sunt de preferat când RMN-ul nu arată niciun contact între vas și nerv. Pentru forma idiopatică, ghidul nu poate recomanda decompresia în locul tehnicilor neuroablative sau invers (Bendtsen și colab., 2019).
Nevralgia de trigemen și scleroza multiplă
La unii pacienți cu scleroză multiplă, nevralgia apare ca formă secundară. O revizuire din 2019 explică faptul că ea se manifestă tot cu accese declanșate de manevre tipice, dar RMN-ul poate arăta o placă de demielinizare la nivelul trunchiului cerebral. Tratamentul pornește tot de la carbamazepină sau oxcarbazepină, însă efectele sedative și motorii ale acestora fac ca neurochirurgia să fie luată în calcul mai devreme (Di Stefano și colab., 2019). Un motiv în plus pentru care durerea trebuie să ajungă la un neurolog, nu doar la dentist. Dacă ai scleroză multiplă și apar junghiuri noi pe față, spune-o medicului curant la prima ocazie. O criză de acest tip nu se așteaptă să treacă singură, iar dentistul poate exclude doar partea dentară a problemei, fără să poată trata nervul.
Ce poți face între crize
Nu există o metodă casnică de vindecare, dar câteva obiceiuri te pot proteja de complicațiile indirecte.
- Notează într-un jurnal când apar accesele, cât durează și ce le-a pornit. Medicul va primi astfel o imagine mai exactă.
- Pe zilele grele, alege mâncare moale, la temperatura camerei, și mestecă pe partea fără durere.
- Nu renunța la igiena orală. Folosește o periuță moale și apă călduță, iar dacă periajul declanșează crize, cere sfaturi medicului dentist și neurologului. Pe termen lung, dinții neîngrijiți aduc alte dureri și alte tratamente.
- Păstrează controalele dentare. O gură sănătoasă face diagnosticul mai ușor, pentru că durerea de dinte reală nu se amestecă cu cea nervoasă. Dacă scrâșnești din dinți, spune-i medicului, pentru că bruxismul are propria lui durere de maxilar.
- Nu accepta o extracție doar pentru că durerea „pare dentară", fără o cauză dentară demonstrată prin examen și radiografie.
Când mergi la dentist și când la neurolog
Mergi la dentist dacă durerea este legată de un dinte anume, apare la cald, la rece sau la dulce, durează minute sau ore ori ai o umflătură, o gaură sau un dinte care doare la apăsare. Detaliile despre aceste semne sunt în materialul despre durerea de măsea.
Mergi la neurolog dacă durerea este un junghi de câteva secunde, pornit de atingere, de vorbit sau de mestecat, dacă revine în serii și dacă dinții par sănătoși la control. Ordinea nu este fixă. Cel mai sigur drum începe cu un examen stomatologic care exclude cauza dentară și continuă cu trimiterea la neurolog, în aceeași săptămână dacă durerea este intensă. Dacă durerea apare brusc împreună cu slăbiciune într-o parte a feței, tulburări de vedere sau de vorbire, sună la 112.
Întrebări frecvente
Ce este nevralgia de trigemen?
Este o boală a nervului trigemen care provoacă accese de durere foarte intensă, de la o fracțiune de secundă până la cel mult două minute, pe o parte a feței. Accesele pot fi declanșate de atingere, vorbit, mestecat sau periaj.
Cum deosebesc nevralgia de trigemen de o durere de dinte?
Nevralgia dă junghiuri scurte, ca un șoc electric, pornite de atingerea feței sau de vorbit, cu pauze fără durere. Durerea de dinte este de obicei concentrată pe un dinte și se leagă de rece, cald, dulce sau presiune. Examenul stomatologic și radiografia lămuresc dacă există o cauză dentară.
Se vindecă nevralgia de trigemen prin extracția dintelui?
De obicei nu. Într-un studiu din 2025, la 92,7% dintre pacienții cu nevralgie care au pierdut dinți durerea nu s-a ameliorat după extracție. Un dinte se extrage doar când există o cauză dentară dovedită.
Ce medicamente se folosesc?
Ghidul european recomandă, pe termen lung, carbamazepina sau oxcarbazepina ca prima alegere. Lamotrigina, gabapentina, pregabalina, baclofenul și toxina botulinică pot fi folosite ca alternativă sau adaos. Doza o stabilește medicul, pentru că aceste medicamente pot da somnolență și amețeală.
Este nevoie de RMN?
Da, ghidul european recomandă RMN pentru toți pacienții cu nevralgie de trigemen, pentru că nicio caracteristică clinică nu poate exclude o formă secundară, de exemplu una cauzată de o tumoră sau de scleroza multiplă.
Cine se îmbolnăvește mai des?
Femeile, de aproximativ trei ori mai des decât bărbații, mai ales între 37 și 67 de ani. Prevalența estimată în populație este între 0,03% și 0,3%, deci boala este rară.
Când este nevoie de operație?
Când durerea nu este controlată suficient cu medicamente sau când acestea nu sunt tolerate. În forma clasică, prima alegere chirurgicală este decompresia microvasculară, iar decizia o iau neurologul și neurochirurgul după RMN.
Surse profesionale
- Cruccu G, Finnerup NB, Jensen TS, Scholz J, Sindou M, Svensson P, Treede RD, Zakrzewska JM, Nurmikko T. Trigeminal neuralgia: new classification and diagnostic grading for practice and research. Neurology, 2016;87(2):220-228. Clasificare de consens
- Bendtsen L, Zakrzewska JM, Abbott J, Braschinsky M, Di Stefano G, Donnet A, Eide PK, Leal PRL, Maarbjerg S, May A, Nurmikko T, Obermann M, Jensen TS, Cruccu G. European Academy of Neurology guideline on trigeminal neuralgia. Eur J Neurol, 2019;26(6):831-849. Ghid de practică
- Hassan AF, Al Sheakh A, Badran SA, Mahmood AA, Alhamdani FY. Misdiagnosis-driven dental extractions in patients with trigeminal neuralgia: a retrospective study. J Multidiscip Healthc, 2025;18:1999-2005. Studiu retrospectiv, 104 pacienți
- De Toledo IP, Conti Réus J, Fernandes M, Porporatti AL, Peres MA, Takaschima A, Linhares MN, Guerra E, De Luca Canto G. Prevalence of trigeminal neuralgia: a systematic review. J Am Dent Assoc, 2016;147(7):570-576. Revizuire sistematică, 3 studii
- Koopman JS, Dieleman JP, Huygen FJ, de Mos M, Martin CG, Sturkenboom MC. Incidence of facial pain in the general population. Pain, 2009;147(1-3):122-127. Studiu de incidență, baza de date IPCI
- Di Stefano G, Maarbjerg S, Truini A. Trigeminal neuralgia secondary to multiple sclerosis: from the clinical picture to the treatment options. J Headache Pain, 2019;20(1):20. Revizuire narativă