Bruxism: de ce scrasnesti din dinti si cum il tratezi

Bruxismul: ce înseamnă scrâșnitul din dinți

Bruxismul este o activitate repetata a muschilor mandibulei, prin care strangi, inclestezi sau freci dintii fara scop de mestecat. Uneori se aude, ca un scrasnit, alteori nu se aude deloc si e doar o inclestare puternica. Nu e un semn de slabiciune. Si nici ceva de care sa iti fie rusine, ci pur si simplu ceva foarte frecvent, pe care cei mai multi oameni nici nu stiu ca il au. Cifrele difera mult intre studii, dar sintezele recente estimeaza ca intre 20 si 30 la suta dintre adulti au o forma de bruxism, potrivit unei analize globale din 2024 publicate intr-o revista indexata NIH (PMC) si unei sinteze din PubMed.

Se imparte in doua forme. Bruxismul de veghe inseamna mai ales inclestarea dintilor cand esti concentrat sau tensionat, de multe ori fara sa iti dai seama. Bruxismul de somn este scrasnitul ritmic din timpul noptii, un eveniment motor care se repeta in anumite faze ale somnului. Cele doua nu au mereu aceleasi cauze, motiv pentru care le tratam putin diferit.

Un punct important: la o persoana altfel sanatoasa, bruxismul nu este considerat o boala in sine, ci mai degraba un comportament si un factor de risc pentru dinti si muschi. Aceasta este concluzia unui consens international publicat in 2018 in Journal of Oral Rehabilitation (PMC, NIH). Nu inseamna ca il ignoram, ci ca il privim ca pe ceva de tinut sub control, nu ca pe o afectiune care se vindeca cu o pastila.

Care sunt cauzele bruxismului?

Multa vreme s-a crezut ca bruxismul apare pentru ca dintii nu se potrivesc bine intre ei si ca ajunge sa slefuiesti putin ocluzia ca sa dispara. Aceasta idee veche a fost in mare parte abandonata. Astazi intelegem bruxismul ca fiind reglat mai ales de creier si de sistemul nervos, nu de felul in care se ating dintii. Aceasta schimbare de perspectiva a fost argumentata inca din 2001 intr-o lucrare indexata in PubMed. Cauza e aproape intotdeauna un amestec de factori, nu unul singur.

Pe primul loc sta, la multi pacienti, stresul si anxietatea, mai ales pentru forma de zi, cea de inclestare. La bruxismul de somn intra in joc micile treziri din timpul noptii, legatura cu sforaitul si cu tulburarile de respiratie in somn, dar si obiceiuri banale: fumatul, cafeaua in exces, alcoolul seara. Acesti factori de risc sunt trecuti in revista de capitolul dedicat bruxismului din StatPearls (NCBI, NIH). Unele medicamente, printre care anumite antidepresive, pot creste si ele scrasnitul. De aceea, cand cineva vine cu semne clare de bruxism, il intreb despre somn, despre nivelul de stres si despre ce cafele si ce tratamente ia.

La copii lucrurile stau altfel si, de regula, mai bine. Scrasnitul din dinti este foarte des intalnit la cei mici si de cele mai multe ori tine de dezvoltare, de schimbarea dintilor, si trece de la sine pe masura ce copilul creste. Nu inseamna automat o problema si rareori cere un tratament activ, dar merita mentionat la controlul de rutina.

Cum iti dai seama ca ai bruxism?

Fiindca se intampla mai ales in somn, bruxismul se tradeaza prin urme, nu prin durere pe moment. Cel mai clar semnal este uzura dintilor: marginile se tocesc, dintii par mai scurti si apar suprafete plane, lucioase, acolo unde smaltul a fost frecat. Multi pacienti observa mai intai o sensibilitate la rece, pentru ca stratul protector de smalt s-a subtiat. Despre legatura dintre uzura si sensibilitatea dentara vorbesc pe larg intr-un articol separat.

Apoi vin semnele de la muschi si de la maxilar. O durere sau o oboseala in obraji si in tample, mai ales dimineata la trezire, este tipica. Multi se plang de dureri de cap surde care pornesc din zona tamplelor, un tipar pe care il vezi des la cei care inclesteaza noaptea. Aceste semne, de la uzura si fracturi pana la maseterul marit, sunt descrise sistematic intr-o sinteza din 2025 publicata in revista Diagnostics (PMC, NIH). Se mai adauga senzatia de maxilar incordat sau blocat dimineata, urme de muscatura pe marginea limbii sau pe interiorul obrajilor si, uneori, muschii obrajilor vizibil mai dezvoltati. Cand aceste dureri iradiaza pe fata, ele se pot confunda cu o nevralgie, asa ca un consult pentru diagnosticul corect conteaza.

Un ultim semn, poate cel mai cunoscut, vine de la altcineva: partenerul de pat aude scrasnitul noaptea. Daca cineva iti spune ca faci un zgomot ca de frecare a dintilor in somn, ia-l in serios. Este adesea primul indiciu, cu mult inainte ca uzura sa devina vizibila in oglinda.

Urmările bruxismului netratat

Aici e miezul problemei si motivul pentru care insist sa nu fie lasat asa. Fortele generate in timpul scrasnitului sunt mult mai mari decat cele de la mestecat si actioneaza ore intregi, noapte de noapte. In timp, smaltul se tocaste, iar smaltul pierdut nu se mai reface niciodata. Dintii ajung sa fie scurtati, sensibili si mai fragili.

Peste uzura se adauga fisurile si fracturile. Un dinte solicitat constant se poate crapa, iar plombele, coroanele si chiar implanturile cedeaza mai repede sub aceste forte repetate. Bruxismul se leaga si de tulburarile articulatiei temporomandibulare: o meta-analiza din 2023 indexata in PubMed a gasit un risc de peste doua ori mai mare la persoanele cu bruxism. Nu de putine ori am observat o lucrare frumoasa desprinsa sau fisurata nu din vina executiei, ci pentru ca pacientul scrasnea din dinti si nimeni nu pusese la socoteala asta.

In fine, sufera si articulatia care leaga mandibula de craniu, impreuna cu muschii din jur. Pot aparea dureri la nivelul articulatiei temporomandibulare, zgomote la deschiderea gurii si o durere musculara care devine cronica. Toate acestea se pot preveni in mare masura daca prindem bruxismul devreme si protejam dintii la timp, in loc sa reparam la nesfarsit ce se strica.

Diagnosticul bruxismului la cabinet

In cele mai multe cazuri, diagnosticul se pune la cabinet, fara aparatura complicata. În clinica noastră din Iași ma uit la tiparul de uzura de pe dinti, la starea smaltului, la muschii obrajilor si pun cateva intrebari despre somn, despre stres si despre durerile de cap de dimineata. Combinatia dintre semnele vazute si povestea pacientului este, de obicei, suficienta ca sa spunem cu incredere ca este vorba de bruxism.

Exista si o metoda de referinta pentru forma de somn, folosita mai ales in cercetare sau in cazuri neclare: studiul de somn, numit polisomnografie, care inregistreaza activitatea muschilor in timpul noptii, considerata standardul de referinta de o lucrare publicata in Journal of Clinical Sleep Medicine (PMC, NIH). In practica de zi cu zi rareori e nevoie de el. Tocmai pentru ca certitudinea absoluta cere un asemenea studiu, in clinica vorbim despre bruxism posibil, probabil sau confirmat, in functie de cat de multe dovezi avem. Pentru decizia de a proteja dintii, un diagnostic probabil, sustinut de uzura clara, este mai mult decat suficient ca sa actionam.

Cum se trateaza bruxismul?

Trebuie spus de la inceput, cinstit: nu exista un tratament care sa opreasca definitiv bruxismul. Scopul nostru este dublu, sa protejam dintii de uzura si sa reducem simptomele, durerea si tensiunea musculara. Pe acest principiu construim tot planul.

Prima si cea mai importanta masura pentru dinti este gutiera ocluzala, adica placa transparenta purtata noaptea. Ea nu te opreste sa scrasnesti, dar preia uzura in locul dintilor si distribuie fortele mai uniform, protejand smaltul si lucrarile existente. O sinteza Cochrane subliniaza ca dovezile ca gutiera ar opri bruxismul in sine sunt insuficiente, dar rolul ei de protectie a dintilor este confirmat si de o analiza mai recenta, din 2024, dintr-o revista indexata NIH (PMC). Conditia este sa fie facuta pe masura, dintr-un material potrivit, nu o proteza universala din farmacie care se potriveste prost si poate face mai mult rau. La noi o realizam personalizat, fie in varianta de tip gutiera pentru bruxism, fie ca gutiera ocluzala protetica, in functie de situatia fiecarui pacient.

Alte opțiuni de tratament pe lângă gutieră

A doua directie tinteste cauza, nu doar efectul. Fiindca stresul si somnul sunt atat de implicate, gestionarea tensiunii, o igiena mai buna a somnului si reducerea cafelei, a alcoolului si a fumatului seara chiar fac diferenta, mai ales la forma de zi. In cazuri selectate, cu durere musculara importanta, injectarea de toxina botulinica in muschii masticatori poate reduce forta de inclestare si disconfortul, asa cum arata un studiu din 2020 publicat in revista Toxins (PMC, NIH). Aceeasi cercetare atrage atentia ca nu reduce numarul episoadelor de scrasnit, iar efectul se estompeaza in cateva luni. Este o optiune de rezerva, discutata individual, nu un tratament de prima linie.

Un lucru pe care il evit si pe care il descurajez: slefuirea ireversibila a dintilor sanatosi ca sa se potriveasca altfel. Vechea idee ca aduci ocluzia la un anumit tipar si dispare bruxismul nu se mai sustine in consensul actual, iar dintele slefuit nu mai poate fi adus inapoi. Preferam mereu solutii care protejeaza, nu care sacrifica tesut sanatos.

Se poate preveni uzura data de bruxism?

Nu poti garanta ca nu vei mai scrasni niciodata, pentru ca bruxismul tine de mecanisme pe care nu le controlam voluntar. Ce poti face insa, si aici stau vestile bune, este sa previi aproape complet distrugerea dintilor. Cheia este sa nu lasi fortele sa cada direct pe smalt luni si ani la rand.

In practica, asta inseamna trei lucruri simple. Poarta gutiera in mod constant, nu doar cateva nopti dupa ce ai vazut medicul. Vino la controale periodice, pentru ca la un consult de rutina prind uzura cand e inca mica si o pot masura in timp, inainte sa devina o problema mare. Si lucreaza, pe cat poti, la factorii care alimenteaza scrasnitul, mai ales stresul si somnul de proasta calitate.

Daca recunosti la tine cateva dintre semnele descrise mai sus, nu astepta sa se agraveze. Un consult in cadrul serviciilor de protetica dentara lamureste in cateva minute daca ai bruxism si ce e de facut. O uzura prinsa devreme se opreste usor; una ignorata ani la rand ajunge sa ceara coroane, si uneori chiar reconstructii ample.